Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
54626.01 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
CS-I-s-B-10898 |
Nume
|
|
Situl arheologic roman de la Zăvoi - Balta Neagră-Fâneţe (Agnaviae) |
Județ
|
|
Caraş-Severin |
Unitate administrativă
|
|
Zăvoi |
Localitate
|
|
Zăvoi |
Punct
|
|
Balta Neagră-Fâneţe |
Reper
|
|
Castrul se află pe valea Bistrei, în centrul satului Zăvoi, de-o parte şi de alta a şoselei Caransebeş - Haţeg care străbate localitatea, fiind suprapus de gospodăriile actuale. În partea sud-vestică este traversat de calea ferată Caransebeş - Bouţari. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Bistra |
Reper hidrografic - tip
|
|
râu |
Forma de relief
|
|
depresiune |
Utilizare teren
|
|
locuire |
Categorie
|
|
locuire |
Tip
|
|
aşezare militară |
Descriere
|
|
Castrul legionar a fost construit pe drumul imperial care vine de la Tibiscum şi se îndreaptă spre capitala de provincie Ulpia Traiana Sarmizegetusa, aproximativ la jumătatea distanţei dintre ele. La doar o zi de marş (aproximativ 30 km) de acest din urmă sit, rolul principal al fortificaţiei trebuie să fi fost controlul traficului de-a lungul culoarului Bistra şi securizarea acestui traseu esenţial, cel mai probabil într-o perioadă timpurie a provinciei. |
Observații
|
|
Situl de la Zăvoi a fost identificat provizoriu cu localitatea Agnaviae pe baza relaţiei sale cu alte situri şi a distanţelor marcate pe Tabula Peutingeriana (Segm. VII, 5). Numele Akmonia se găseşte într-o copie medievală a unui atlas al secolului al II-lea p.Chr. de Ptolemeu (Ptolemeu, Geographia III, 8, 10). Acelaşi sit apare probabil ca Augmonia în Cosmografia Ravenna (Geogr. Ravenn. IV, 7), o listă de nume de locuri din secolul al VIII-lea e.n.. |
Stare de conservare
|
|
medie / 27.02.2023 |
Riscuri naturale
|
|
Alunecări de teren: 1 / 27.02.2023 |
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 3 / 27.02.2023 |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
27.02.2023
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Castru
|
Epoca romană
(Secolul al II-lea p. Chr.)
|
romană
|
|
Valurile de pământ bine conservate ale fortificaţiei dreptunghiulare pot fi văzute şi astăzi, întrucât pe alocuri se păstrează la o înălţime de 2 m. Castrul avea o dimensiune considerabilă, măsurând aproximativ 350 × 450 m (15,75 ha). A fost documentat şi un şanţ din jur. Pe măsură ce satul modern s-a mutat în zona ruinelor, structurile romane au fost grav avariate şi, în multe cazuri, nivelate şi supraconstruite. Prima menţiune despre incintă datează din 1726. În acea perioadă, valurile erau atât de bine conservate încât, după cum a remarcat L. F. Marsigli, soldaţii habsburgi l-au folosit în 1690 ca tabără temporară. Printr-o săpătură de cercetare întreprinsă în 1967 şi reexaminată în 2008, s-a constatat că structura valului consta dintr-un miez de pietriş şi nisip. Dispunerea interioară a cetăţii nu a putut fi determinată.
Lipsa oricărui material arheologic împiedică o datare precisă, dar caracteristicile şi dimensiunile cunoscute ale fortificaţiei, precum şi istoria generală a regiunii, toate indică o bază legionară foarte timpurie. Cel mai probabil a fost legat de campaniile dacice (101-102, 105-106 p.Chr.) şi a fost abandonat la scurt timp după încheierea războiului. În acest sens, este de remarcat faptul că fortificaţia se află la doar 3,5 km de castrul de la Voislova, care pare să fi fost folosit la o dată ulterioară. |
CS-I-m-B-10898.02
|
Aşezare
|
Epoca romană
(Secolul al II-lea p. Chr.)
|
romană
|
|
|
CS-I-m-B-10898.01
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
sondaj
|
2009
|
|
Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
|
ARDEŢ
|
Adrian
|
NEGREI
|
Dimitrie Pavel
|
Liceul Teoretic "Traian Doda" Caransebeş
|
ARDEŢ
|
Lucia-Carmen
|
2.
|
sondaj
|
1967
|
|
Muzeul Banatului din Timişoara
|
MOGA
|
Marius
|
Muzeul de Istorie a Transilvaniei
|
DAICOVICIU
|
Constantin
|
DAICOVICIU
|
Hadrian
|
|
Bibliografie
|
1.
Benea, Doina, Banatul în timpul lui Traian, AnB (SN), 3, 1994, 309-321 [Publicaţie]
|
2.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
3.
Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al judeţului Caraş Severin, Economică, Bucureşti, 2004, 145 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
|
4.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol., București, 2004, poz. 302-304, p. 772 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
5.
Ardeţ, Adrian; Ardeţ, Lucia Carmen; Negrei, Dimitrie Pavel, Zăvoi | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Balta Neagră-Fâneţe | Anul: 2009, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2009, XLIV, Muzeul Naţional de Istorie a României, București, 2010, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4488&d=Zavoi-Caras-Severin-Balta-Neagra-Fanete-2009 [Publicaţie]
|
6.
1.11 Agnaviae / Balta Neagră-Fânețe, „LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia” Components parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023
|
|
|