Stratul de cultură neolitic aflat la adîncimea de 4-5 m avea două niveluri de călcare. Materialul de la baza stratului de cultură aparţine fazei târzii a complexului Cluj-Cheile Turzii-Lumea Nouă, având o ceramică pictată după ardere cu alb, roşu şi galben, care stă la baza formării grupului Iclod.
Materialele din partea superioară a stratului de cultură aparţin fazei II şi II/III a grupului Iclod. În partea superioară a fost descoperit şi un fragment ceramic de import aparţinând unei faze timpurii a grupului Herpály.

Două monumente sculpturale au fost găsite în poziţie secundară în 1974: un bloc paralelipipedic de calcar ce făcea parte dintr-o construcţie, decorat cu frunze de acant şi un altar având incizată pe latura centrală litera „D".
În 2008 au fost descoperite mai multe fragmente de ceramică romană precum şi un opaiţ întreg.

S-au descoperit trei sarcofage de piatră dintre care unul avea drept capac, o parte dintr-
un perete de aedicula cu reprezentări în basorelief.

În profilul de V al săpăturii din 2008 a fost identificat un cuptor de ars ceramică. Cuptorul, de formă elipsoidală, are cota superioară la o adâncime de -1,40 m faţă de nivelul actual de călcare, talpa acestuia fiind la o adâncime de -2,25 m. Lăţimea acestuia era de cca. 1,30 m, iar înălţimea de 0,85 m. Amprenta pe profil a cuptorului sugerează delimitarea pe verticală a unei camere de alimentare, respectiv a unei camere de ardere suprapuse. Acesta a fost secţionat în partea sa de V de fundaţia masivă a unui zid din piatră (cu elevaţie din cărămidă?). Structura elevaţiei indică o refacere ulterioară, probabil în intervalul sec. XVII-XVIII. Relaţia cronologică dintre zid şi cuptor, aşa cum a fost aceasta surprinsă în profil, indică faptul că acesta din urmă a funcţionat anterior construcţiei zidului. În interiorul cuptorului au fost descoperite mai multe fragmente ceramice, aparţinând sec. XV-XVII. Arderea pieselor ceramice a fost realizată atât oxidant, cât şi reducător. Din punct de vedere tipologic, au fost identificate forme de vase bitronconice de diferite dimensiuni, ulcioare, tigăi cu trei picioare, castroane, capace şi fragmente de cahle-oală. Piesele, realizate din pastă semi-fină şi grosieră, aparţin veselei comune şi sunt specifice epocii medievale târzii, respectiv celei moderne timpurii. Acest tip de material a fost recuperat în timp din mai multe puncte de pe raza oraşului Cluj-Napoca.