Au fost identificate trei straturi de cultură. Primul strat, format din pământ negru compact, a conţinut puţine fragmente ceramice neolitice. În celelalte două straturi, constând din pământ afânat de culoare maro închis, a apărut foarte mult material arheologic, reprezentat de asemenea de fragmente ceramice neolitice şi oase de animal. Concentraţia cea mai mare s-a observat în cazul ultimului strat, aflat deasupra pietrişului geologic. În acesta au apărut şi urme de chirpici. Nu a putut fi identificat nici un fel de complex, materialul fiind împrăştiat fără vreo zonă de concentraţie. Inventarul arheologic recuperat din acest nivel constă în mare parte din ceramică care se află într-o stare foarte fragmentară, câteva zeci de bucăţi de oase din care aprox. 20 tipice din punct de vedere arheozoologic, precum şi foarte puţin material litic. Fragmentele ceramice, buze şi funduri de vase, aparţin unor vase precum străchinile de diametrul mediu şi cu peretele drept şi oblic, ulcelele cu buză uşor evazată sau dreaptă aşezată pe un gât cilindric, cu umăr uşor pronunţat şi corp sferic sau sferic aplatizat. Un capitol aparte pentru inventarul ceramic din acest punct sunt fragmentele cu decor plastic şi mai ales cele cu decor pictat. Decorul plastic constă în linii orizontale sau verticale incizate, romburi concentrice realizate în aceeaşi tehnică, împunsături succesive de formă eliptică. Cele cu decor pictat prezintă suprafeţe mari umplute cu culoare roşie, suprafaţă care de obicei este asociată cu un sistem de linii incizate orizontale şi/sau verticale precum şi cu împunsături succesive. Alte elemente de decor pictat ar fi şirurile de triunghiuri alungite, roşii amplasate probabil pe o bază comună, precum şi umplerea unor spaţii mari cu alb mai ales dacă acestea se află pe interiorul vasului deschis, de mici dimensiuni. O ultimă tehnică de decor pictat este aplicarea unei picturi negre pe suprafaţa albă mai sus menţionată de-a lungul buzei şi la intervale de a aceeaşi mărime este realizat un decor care are forma unor picături. Pe baza acestor câtorva elemente specifice ale inventarului ceramic s-a putut stabili o încadrare cronologică, respectiv culturală, la nivelul orizontului cultural Petreşti.

Fântâna a avut o formă circulară şi a fost construită din blocuri de piatră refolosite. Cercetarea exhaustivă a acesteia nu a putut fi realizată din cauza pericolului apariţiei pânzei freatice. Într-un moment ulterior perioadei de folosire a fântânii, aceasta a fost dezafectată şi umplută cu moloz. Umplutura a conţinut relativ puţin material arheologic, fiind reprezentat de fragmente de ceramică şi de sticlă moderne.

A fost surprinsă o fundaţie modernă, construită din blocuri fasonate de gresie.

A fost surprins un zid, foarte probabil roman, orientat E-V şi tăiat de fântână. Sub nivelul de umplutură modernă, din partea estică a secţiunii, a fost observat un strat de cultură roman, în care s-au găsit fragmente ceramice. Între nivelul roman şi cel neolitic au fost surprinse două straturi de depunere fără material arheologic. În secţiunea S02 s-a conturat o groapă romană de dimensiuni destul de mari (cu diametrul aprox. 4,50 m) care s-a extins aproape pe toată suprafaţa secţiunii, capătul ei fiind surprins cu siguranţă doar pe partea sudică. În groapă a fost descoperită o foarte mare cantitate de fragmente ceramice romane. Formele cele mai des întâlnite sunt cănile, străchinile, ulcioarele etc. Printre descoperirile din acest complex se remarcă două fragmente din capul unei statuete de teracotă. Este de menţionat numărul relativ mare al rebuturilor ceramice găsite în groapă. Prezenţa rebuturilor ceramice, cât şi cantitatea foarte mare de ceramică indică foarte probabil prezenţa unui atelier ceramic.

Pe latura estică a secţiunii, între m 3,5-4,70 au fost descoperite părţi dintr-un schelet uman în poziţie secundară: sub calota craniană s-au aflat câteva coaste, vertebre etc.