Datarea bisericii este confirmată de o inscripţie cu anul 1504 de pe unul din contraforturile faţadei sudice. Biserica a suferit distrugeri grave la începutul secolului al XVII-lea, fiind, în consecinţă, supusă unor reparaţii succesive şi, în cele din urmă, în jurul anului 1800, unei refaceri care a afectat mai ales interiorul. Cu această ocazie s-a reconstruit în stil baroc şi clopotniţa din partea de vest a bisericii, păstrîndu-i-se însă, la primul etaj, ferestrele simple, în arc frânt. Biserica este de tip sală, de dimensiuni reduse: 28 m lungime, 8 m lăţime şi 11 m înălţime. În partea de nord, alipită corului, se află o sacristie, care nu comunică direct cu biserica. E unul din elementele originare, care păstrează bolta pe ogive, şi o fereastră simplă, în arc frânt, ca şi ferestrele clopotniţei, -pe câtă vreme în biserica propriu-zisă, refacerea de la începutul secolului al XIX-lea a înlocuit boltirea originară printr·o boltă semicilindrică. Bolta corului este pe nervuri, în reţea. Intrarea principală în biserică se află pe faţada sudică.

Zidul de incintă, înalt de cca. 4-5 m, înconjoară biserica închizând un teritoriu de plan ovoidal. Intrarea se face pe latura sudică, printr-un bastion pătrat. Mergînd spre vest, de-a lungul zidului, după vreo 20 de m, se întâlneşte un al doilea bastion, semicircular, renovat ultima dată la 1870, potrivit unei inscripţii alăturate. Spre nord-vest, după alţi vreo 20 m se află urma unui portal în arc frânt, cu o inscripţie în latină ce menţionează o renovare din anul 1740. Zidul e întărit, la intervale de câte 4-5 m, cu contraforturi.

În urma cercetărilor arheologice s-a putut identifica şi determina că nava primei biserici a avut o lungime interioară totală de aproximativ 18 m şi o lăţime interioară de 7,5 m. A fost identificat şi şanţul de fundaţie al zidului sudic al corului semicircular, pietrele acestuia fiind extrase cu ocazia construirii corului actual. În interiorul primei bisericii, în partea sudică a navei a fost construit un altar secundar, iar în cea nordică a fost descoperită fundaţia unei stâlp de la o posibilă tribună nordică. Conform izvoarelor scrise şi a celor arheologice (datarea cu 14C a M 30) se poate afirma că biserica descoperită se datează în cea de-a doua jumătate a secolului al XIII-lea.

În cursul cercetărilor din anii 2019-2020 au fost descoperite peste 80 de morminte medievale şi premoderne, aparţinând atât primei biserici cât şi celei actuale.