Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   60785.03
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   CT-I-s-A-02620
Nume   Cetatea Axiopolis de la Cernavodă - Hinog
Județ   Constanţa
Unitate administrativă   Oraş Cernavodă
Localitate   Cernavodă
Punct   Hinog
Reper   Cetate romană, apoi bizantină, se află la 3 km sud de Cernavodă, în faţa insulei Hinog, pe malul drept al Dunării.
Reper hidrografic - nume   Dunărea
Reper hidrografic - tip   fluviu
Forma de relief   terasă
Utilizare teren   pădure; păşune
Categorie   locuire
Tip   aşezare civilă
Observații   Cetatea este suprapusă astăzi de amenajările moderne ale unei unităţi militare, care au distrus aproape în întregime ruinele antice.
Delimitarea sitului pe serverul cartografic cuprinde întreaga zonă cu potenţial arheologic, în timp ce în Studiul istoric aferent PUG-ului oraşului Cernavodă, judeţul Constanţa, suprafaţa sitului este limitată la jumătatea sa sudică.
Riscuri antropice   Afectare parţială: 2 / 13.01.2020
Data ultimei modificări a fişei   25.06.2024
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  La Tène    

Toponimul Axiopolis este mai întâi întâlnit la autori greci din epoca romană (Ptolemeu) dar este evident că este vorba de o informaţie preluată din vremea anterioară, adică din perioada elenistică. Numele grecesc al localităţii a fost pus în legătură, de către cei care au studiat problema, cu stăpânirea macedoneană în Dobrogea din vremea lui Lisymahos. Este adevărat că sunt cunoscute descoperiri elenistice şi romane timpurii provenind de pe Dealul Hinogului. Dacă descoperirea unor piese din epoca elenistică pe Dealul Hinogului par să coroboreze situarea aşezării, probabil fortificate, getice în acel loc, în schimb atribuirea întemeierii ei de catre Lisymahos, regele macedonean al Traciei, primeşte încă un semn de întrebare, dacă ţinem seama că numele grecesc pare să fie de fapt transliterarea grecească a vechiului nume autohton construit pe rădăcina iraniană “akš” cu semnificaţia de “negru”, semnificaţie ce se regăşeste în alt toponim referitor la zonă – “Cara-su”.

CT-I-m-A-02620.01 
Cetate  Epoca romană (secolele I-VI)    

După izvoarele literare antice, începuturile cetăţii pot fi plasate în secolul I d. Chr., ea continuând
să apară în informalţii literare până în secolul VI d. Chr. În secolele IV-V d. Chr. aici staţionau „praefectus ripae legionis II Herculiae”, „cohortis quintae pedaturae inferioris” şi „milites superventores”.
De aici provine o importantă inscripţie datată anul 208-209, dedicată Iuliei Domna de către o asociaţie de corăbieri ce purta numele de „nauta tmiversi Danuvii”. În această asociaţie intrau probabil nu numai corăbierii ce se ocupau cu negoţul pe fluviu, ci şi militarii flotei de război, aceasta cu atât mai mult cu cât dedicaţia este făcută Iuliei Domna în postura de „mater castrorum”. Posibilităţile de a plasa o instalaţie portuară în preajma cetăţii sunt multiple, dintre acestea nu trebuie exclusă insula Hinog, necercetată până în prezent.

CT-I-m-A-02620.01 
Cetate  Epoca bizantină (secolele X-XI)    

Monedele descoperite aici, dovedesc o intensă activitate între 971 şi 1092, iar documentele care menţionează existenţa aici a unei episcopii, atestă caracterul urban al aşezării.

CT-I-m-A-02620.01 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 1917

* SCHUCHHARDT Carl
2. cercetare sistematică 1898-1899

Au fost identificate ruinele a două fortăreţe, dintre care una romană, iar alta probabil bizantină. Au fost descoperite porţile de N şi S ale vechii cetăți romane, poarta de S a fortăreţei bizantine, despărţită de cea romană printr-o şa de teren, temeliile unei bazilici de cimitir cu o capelă anexă, în apropierea porţii de Ν a cetății celei vechi, inscripţii, fragmente sculpturale, ceramică elenistică, romană şi feudală timpurie.

* TOCILESCU Grigore
* POLONIC Pamfil

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. II, București, 2004, p. 944-945, poz. 140, 141 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Matei, Cristian, Consideraţii privind raportul dintre Classis Flavia Moesica şi fortificaţiile limesului roman de la Dunărea de Jos (sec. I-VI) ,, Pontica, XXIV, Constanţa, 1991, 150 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Sîrbu, Valeriu, Nouvelles considérations générales concernant l'importation des amphores greques sur le territoire de la Roumanie (les VIe-Ier siècles av.n.è.), Pontica, XVI, Constanţa, 1983, 45 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Florescu, Radu, Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor isauriană şi macedoneană, Pontica, XIX, Constanţa, 1986, 172 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
6. Petrescu, Doina, Studiu istoric aferent PUG-ului orașului Cernavodă, județul Constanța, 2011 [Fişă de sit]
7. Barnea, Ion, Date noi despre Axiopolis, SCIVA, 1, 11, 1960, 69-80 [Publicaţie]
8. Năsturel, Petre, Axiopolis sous les Comnenes. Une relecture de Kinnamos (III 3), Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, 2004, 521-534 [Publicaţie]
9. Barnea, Ion, Axiopolis, Enciclopedia arheologicei și istoriei vechi a României. Volumul I (A-C), Enciclopedică, 1994, 146 [Publicaţie]
 
 
Scroll