Informaţii despre sit Localizare   Afişează pe harta României * Cod RAN   63009.04 Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)   CT-I-s-B-02608 Nume   Situl arheologic de la Casian - Peştera Casian Județ   Constanţa Unitate administrativă   Grădina Localitate   Casian Punct   Peştera Casian Punct alte denumiri   Peştera cu Cristale Reper   Peştera se află pe malul drept al râului Casimcea, în masivul calcaros – la aproximativ 40 m altitudine faţă de cursul râului Casimcea, la 1,8 km SV de satul Casian. Reper hidrografic - nume   Casimcea Reper hidrografic - tip   pârâu Forma de relief   peşteră Categorie   locuire Tip   aşezare Descriere   Materialele arheologice sunt concentrate numai în sala de la intrarea în peşteră, singura propice locuirii, având o înălţime de 6 m şi un diametru de cca. 5 m. în urma cercetărilor de teren efectuate în chora Histriei (1984-1985) a fost investigată şi Peştera Casian. Pe peretele din dreapta intrării, s-au identificat mai multe litere incizate, câteva cruciuliţe incizate şi semne monogramatice. În 1991, au fost efectuate două sondaje în sala principală, descoperindu-se material ceramic roman târziu (secol IV) şi câteva fragmente eneolitice (cultura Gumelniţa) şi hallstattiene (cultura Babadag); s-au identificat semne noi pentru inscripţia din dreapta intrării şi a fost descoperită a doua inscripţie pe peretele din stânga intrării, ambele datate în perioadă medievală timpurie (secolele IX - XI), atribuite unei comunităţi monahale. În perioada 2010 - 2011 săpăturile arheologice s-au concentrat în faţa şi interiorul unei galerii (L = 4,80 m), situată la baza peretelui opus intrării, fiind efectuate trei sondaje. Stratigrafia primului sondaj S.I (1,20 x 1,80 m), deschis la intrarea în galerie a permis identificarea următoarele niveluri de locuire: eneolitic (culturile Hamangia şi Gumelniţa), Hallstatt (cultura Babadag), roman timpuriu (ceramică romană timpurie amestecată cu fragmente getice), romano-bizantin, medieval timpuriu. Observații   Două inscripţii, datate în momentul descoperirii în sec. X-XI, au fost publicate de Emilian Alexandrescu şi colaboratorii, care nu au făcut referiri decât la aceste descoperiri. Trebuie să menţionăm că astăzi construirea unei mănăstiri (în plină rezervaţie naturală) a afectat ireversibil şi integral sedimentele din peşteră – totul, până la rocă, a fost aruncat în exteriorul peşterii Suprafața sitului   2 ha Data ultimei modificări a fişei   04.03.2026   Componente în cadrul sitului Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului Cod LMI Locuire  Neolitic Hamangia / III       Aşezare  Eneolitic Gumelniţa   Materialul ceramic gumelniţean este cel mai numeros dintre cele preistorice.   Locuire  Neolitic Boian / Spanţov       Locuire  Hallstatt Babadag / III       Locuire  La Tène         Locuire  Epoca elenistică         Locuire  Epoca migraţiilor (sec. V-VI)         Locuire  Epoca medievală timpurie Dridu       Locuire  Epoca medievală timpurie (sec. IX - XII) neprecizată     CT-I-s-B-02608  Locuire  Epoca medievală târzie (sec. VII-XVIII)           Cercetare   Tip An Observații Instituția Nume Prenume 1. cercetare sistematică 2011 Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa VOINEA Valentina Muzeul Naţional de Istorie a României BĂLĂȘESCU Adrian POPA Elek Ioan RADU Valentin Universitatea "Ovidius", Constanţa PANTELIMON Răzvan Universitatea Bucureşti ȘTEFĂNESCU Diana ArheoBioMedia CĂRPUȘ Cornelia CĂRPUȘ Leonid GEOECOMAR CONEXIF CARAIVAN glicherie Institute of Archaeology and Ethnology, Polish Academy of Sciences, Kraków, Poland LITYŃSKA-ZAJAC Maria SZMONIEWSKI Bartłomiej Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti SOFICARU Andrei Bibliografie 1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit) 2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p. 943, poz. 122 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit) 3. Alexandrescu, Emilian; Avram, Alexandru; Bounegru, Octavian; Chiriac, Costel, Cercetări perieghetice in teritoriul histrian (II), Pontica, 19, Constanţa, 1986, 243-252. [Publicaţie] 4. Voinea, Valentina Mihaela, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4703&d=Cheia-Targusor-Constanta-Vatra-Satului-Pestera-X-Craniilor-Pestera-Casian-Pestera-La-Izvor-Pestera-La-Baba-2011 [Publicaţie] 5. Voinea, Valentina Mihaela; Szmoniewski, B., Dynamique de l'habitation Néolithique jusqu'au début de la période Médiévale dans la région Cheile Dobrogei - Vallée Casimcea, Recherches croisées en Dobrogea, Annales. Académie Polonaise de Sciences, Centre Scientifique à Paris, 15, 2013, 189-204 [Publicaţie] 6. Mihăilescu-Bârliba, Lucrețiu; Diaconescu, M., Cercetări arheologice recente în Peștera de la Casian, Pontica, 24, 1991, 425-432 [Publicaţie] 7. Boroneanț, Vasile, Arheologia peşterilor şi minelor din România, București, 2000 [Publicaţie] 8. Voinea, Valentina; Szmoniewski, B., Din nou despre Pestera Casian, Pontica, 44, 2011, 221-238 [Publicaţie] 9. Szmoniewski, B.; Voinea, Valentina, The sacred and profane destination of Karst Cave Space. Case study: Cheile Dobrogei, History and Theology, Ed. Universitară, 2021, 89-126 [Publicaţie] 10. Szmoniewski, B.; Voinea, Valentina, Ключи Добруджи: что говорят раннесредневековые находки о людях, живших в пещерах / Cheile Dobrogei: what the Early Medieval Items Found at the Caves Tell us about the People who Lived There, Stratum plus, 5, 2020, 295-312 [Publicaţie] 11. Voinea, Valentina; Băjenaru, Constantin; Irimia, Adrian, Studiu arheologic P.U.G. comuna Grădina, (județul Constanța), Constanța, 2024, 85-86 [Studiu istoric PUG] (sursa fişei de sit)