Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   63018.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   CT-I-s-A-02622
Nume   Situl arheologic de la Cheia - Peştera La Izvor
Județ   Constanţa
Unitate administrativă   Grădina
Localitate   Cheia
Punct   Peştera La Izvor
Punct alte denumiri   Pisica Neagră
Reper   Peştera este situată la cca. 500 m sud de ieşirea din sat, în imediata apropiere a unui izvor şi a confluenţei pârâului Casimcea cu Valea Seacă, la baza masivului calcaros al Dealului Peşterii din Cheile Dobrogei.
Reper hidrografic - nume   Ghelengic, Casimcea
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   peşteră
Categorie   locuire
Tip   aşezare rupestră
Descriere   Peştera are o deschidere de cca. 5x4 m şi este constituită dintr-o singura sală de 15 m lungime şi 6 m lăţime. Primele cercetări arheologice au fost întreprinse în sala principală (cca 15 x 6 m), la sfârşitul anilor 1950, sub conducerea lui C.S. Nicolăescu-Plopşor, principalul obiectiv fiind locuirea paleolitică din zona carstică Cheia - Târguşor. Ulterior, N. Harţuchi a efectuat săpături restrânse şi a republicat stratigrafia peşterilor din zonă, cu noi detalii privind locuirile post-paleolitice. În campaniile arheologice din anii 2009, 2010 şi 2012 au fost trasate patru secţiuni, două în interiorul peşterii (S.I - II) şi patru în exterior (S.III - S.VI). S-au identificat mai multe vetre din perioadă neolitică (cultura Hamangia) şi fragmente ceramice elenistice, cu firnis negru, dar şi niveluri cu urme consistente de locuire din perioadele romană, romano-bizantină şi medievală. În secţiunea S.IV/2010 s-a descoperit o succesiune stratigrafică relevantă - nivel medieval timpuriu, strat romano-bizantin foarte bogat în material amforic şi oase provenind de la specii de talie mare (maxilar de ecvideu), nivel getic cu importuri elenistice şi ceramică traco-getică în cel mai vechi nivel de locuire. Ultimele secţiuni trasate la intrarea în peşteră - S.V/2012 şi S.VI/2012 - au permis surprinderea unei secvenţe stratigrafice complete, cu locuiri din toate perioadele istorice, cele mai intense locuiri datând din perioadele elenistică şi romano-bizantină.
Observații   Sedimentul care adăpostea materialele arheologice a fost integral îndepărtat (în perioada comunistă aici a funcţionat o vreme un restaurant)
Suprafața sitului   1200 mp
Data ultimei modificări a fişei   02.03.2026
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului Cod LMI
Locuire rupestră  Paleolitic Musterian     CT-I-m-A-02622.02 
Locuire  Neolitic Hamangia     CT-I-m-A-02622.01 
Aşezare  Epoca romană getică  

amforă tip Thassos

 
Aşezare  Eneolitic Gumelniţa      
Locuire  Eneolitic Cernavodă / I      
Locuire  Hallstatt Babadag      
Locuire  Epoca elenistică        
Locuire  Epoca romană târzie        
Locuire  Epoca medievală timpurie (sec. X - XI) Dridu      
 
Cercetare
 
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 2014

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa VOINEA Valentina-Mihaela
BODOLICĂ Vitalie
Muzeul Naţional de Istorie a României BĂLĂȘESCU Adrian
HAITĂ Constantin
RADU Valentin
Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" București SOFICARU Andrei
Institutul de Arheologie și Etnologie al Academiei Polone, Cracovia SZMONIEWSKI Bartłomiej
GeoEcoMar, Constanța CARAIVAN Glicherie
2. cercetare sistematică 2012

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa VOINEA Valentina Mihaela
Institute of Archaeology and Ethnology Polish Academy of Sciences, Kraków, Poland SZMONIEWSKI Bartolomej
Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" București SOFICARU Andrei
GeoEcoMar CARAIVAN Glicherie
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti ȘOVA Constantin
Universitatea Ovidius Constanța GRIGORUȚĂ Oana
ArheoBioMedia CĂROUȘ Leonid
CĂRPUȘ Cornelia
Muzeul Naţional de Istorie a României RADU Valentin
BĂLĂȘESCU Adrian
3. cercetare sistematică 2011

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa VOINEA Valentina Mihaela
Institute of Archaeology and Ethnology Polish Academy of Sciences, Kraków, Poland SZMONIEWSKI Bartłomiej
LITYŃSKA-ZAJĄC Maria
Muzeul Naţional de Istorie a României BĂLĂŞESCU Adrian
RADU Valentin
POPA Elek
ICAFR București SOFICARU Andrei
ArheoBioMedia CĂRPUȘ Camelia
CĂRPUȘ Leonid
EcoGeoMar CARAIVAN Glicherie
Universitatea "Ovidius" Constanta PANTELIMON Răzvan
ŞTEFĂNESCU Diana
4. cercetare sistematică 1956-1957

     

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. II, București, 2004, p. 945, poz. 147, 148, 149 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Scorpan, C., Noi descoperiri getice în Dobrogea romană, Pontica, IV, Constanţa, 1971, 141 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Sîrbu, Valeriu, Nouvelles considérations générales concernant l'importation des amphores greques sur le territoire de la Roumanie (les VIe-Ier siècles av.n.è.), Pontica, XVI, Constanţa, 1983, 47 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Nicolăescu-Plopşor, C. S.; Păunescu, Alexandru; Harţuchi, Nicolae, Cercetări paleolitice în Dobrogea, Materiale şi Cercetări Arheologice, 6, Bucureşti, 1959, 20-22 [Publicaţie]
6. Harţuche, Nicolae, Unele probleme ale postpaleoliticului în lumina săpăturilor din peşterile Dobrogei, Pontica, 9, Constanţa, 13-21, 1976 [Publicaţie]
7. Haşotti, Puiu, Epoca neolitică în Dobrogea, 83, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa, 1997 [Publicaţie]
8. Voinea, Valentina, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2010, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4320 [Publicaţie]
9. Voinea, Valentina, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2010, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4321 [Publicaţie]
10. Voinea, Valentina, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2011, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4520 [Publicaţie]
11. Voinea, Valentina, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 58-59, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5348&d=Cheia-Gradina-Constanta-Cheia-%96-Vatra-Satului-Cheia-%96-La-Pazvant-I--III-Pestera-La-Baba-Pestera-Craniilor-2014 [Publicaţie]
12. Voinea, Valentina, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2011, Institutul Național al Patrimoniu, 2012, 42-45, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4703&d=Cheia-Targusor-Constanta-Vatra-Satului-Pestera-X-Craniilor-Pestera-Casian-Pestera-La-Izvor-Pestera-La-Baba-2011 [Publicaţie]
13. Voinea, Valentina-Mihaela, Punct: Peştera La Izvor, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2012, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2013, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4929&d=Cheia-Gradina-Constanta-Pestera-La-Izvor-Grota-Calugarului-La-Pazvant-2012 [Publicaţie]
14. Voinea, Valentina; Szmoniewski, B., Coabitări şi simbioze culturale în Eneoliticul din Dobrogea. Studiu de caz: Cheile Dobrogei, Pontica, 45, 2012, 9-12 [Publicaţie]
15. Voinea, Valentina; Szmoniewski, B., Dynamique de l'habitation Néolithique jusqu'au début de la période Médiévale dans la région Cheile Dobrogei - Vallée Casimcea, in Recherches croisées en Dobrogea, Annales. Académie Polonaise de Sciences, Centre Scientifique à Paris, 15, 2013, 189-204 [Publicaţie]
16. Szmoniewski, B.; Voinea, Valentina, The sacred and profane destination of Karst Cave Space. Case study: Cheile Dobrogei, History and Theology, Universitară, 2021, 89-126 [Publicaţie]
17. Voinea, Valentina; Băjenaru, Constantin; Irimia, Adrian, Studiu arheologic P.U.G. comuna Grădina, (județul Constanța), 2024, 73-74 [Studiu istoric PUG] (sursa fişei de sit)
 
Fotografii sit

Scroll