Biserică în stil romanic, transformată într-una de stil ogival, este suprapusă de actuala biserică unitariană.
În timpul Reformei biserica a trecut de la cultul romano-catolic la cultul reformat-calvin şi în secolul al XVI-lea la cel unitarian. În această perioadă au fost demolate sacristiile romanice şi gotice şi au fost acoperite picturile murale (realizate în secolul al XIV-lea).
Între anii 1801-1802 au fost construite şi modificate turnul, tavanul casetat al navei şi al corului.

Cimitirul vechi numără 33 de morminte orientate V-E sau N-S. Aproape fără excepţie decedaţii au fost inhumaţii în sicrie, cu mâinile încrucişate pe bazin. Nu au fost descoperite monede sau alte piese de inventar. O menţiune specială merită M32, cu defunctul înmormântat în giulgiu şi suprapus parţial de un contrafort al corului gotic.
Stratigrafia generală este reprezentată de un strat vegetal, urmat de un nivel de depuneri moderne şi contemporane, apoi de umplutura mormintelor şi de solul viu - un lut gălbui nisipos străpuns pe alocuri de morminte care ajung în adâncime până la –3,00m.