Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   63946.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   CV-I-s-A-13047
Nume   Castrul roman de la Boroşneu Mare - Pe Dealul Cetăţii
Județ   Covasna
Unitate administrativă   Boroşneu Mare
Localitate   Boroşneu Mare
Punct   Pe Dealul Cetăţii
Reper   Castrul se află în partea de nord-vest a satului, în curtea Conacului Kökösi.
Reper hidrografic - nume   Covasna
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   depresiune
Utilizare teren   locuire
Categorie   locuire
Tip   aşezare militară
Descriere   Situl de la Boroşneu Mare reprezintă un caz aparte, fiind acoperit în întregime de localitatea modernă. Identificarea sa ca fort este mai mult decât sigură astăzi, pe baza rezultatelor cercetărilor magnetometrice.
Observații   Localizarea celorlalte elemente legate de un centru de putere roman, precum băile soldaţilor sau aşezarea civilă din jurul fortului, respectiv identificarea elementelor tipice unui fort, dimensiunea şi structura sa interioară sunt greu de realizat, din cauza faptului că întregul sit este acoperit de aşezarea modernă.
Data descoperirii   1864
Suprafața sitului   2,87 ha
Stare de conservare   medie / 20.03.2023
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 15.04.2020
Regim de proprietate   mixt
Data ultimei modificări a fişei   20.03.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Castru  Epoca romană (secolul al II-lea - al treilea sfert al secolului al III-lea p. Chr.) romană  

Fortificaţia de la Boroşneu Mare pare să urmeze tipul tradiţional al forţelor auxiliare romane - plan dreptunghiular, cu colţuri rotunjite, orientat aproximativ pe direcţia punctelor cardinale. Pereţii din piatră brută, lipiţi cu mortar aveau aproximativ 1,30 m. grosime. La momentul dezvelirii, pereţii aveau cca. 1,0 m înălţime, fiind identificat doar într-o secţiune a săpăturii arheologice. Şanţul de apărare din jurul fortului avea o lăţime de 4,5 m (în partea superioară) şi o adâncime de cca. 1,75 m, fiind dispus în formă de V asimetric, cca. 2 m în faţa zidului de incintă. Cercetările arheologice au reuşit să surprindă doar una dintre porţile castrului, situată pe latura sa de sud-est, la cca. 30,0 m de coltul sudic al fortificatiei. A fost investigat doar unul dintre turnurile porţii: un turn dreptunghiular cu dimensiuni de cca. 5,8 x 5,9 m, construit cu aceleaşi materiale şi în aceeaşi tehnică ca şi zidul de fortificaţie.

S-au descoperit obiecte de metal, ceramică, cărămizi ştampilate şi o inscripţie în tabula ansata, închinată lui Hadrian de către Ala I Latobicorum, în timp de guvernatorul Daciei Superior, între 127-132, era Egnatius. Ştampilele menţionează unităţile: Ala I Claudia Gallorum Capitaniana, Coh. I Bracaraugustanorum, Ala Palmyrenorum şi Coh. III Gallorum.

CV-I-m-A-13047.02 
Aşezare  Epoca romană (secolul al II-lea - al treilea sfert al secolului al III-lea p. Chr.) romană     CV-I-m-A-13047.01 
Aşezare  Eneolitic Cucuteni - Ariuşd      
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. evaluare de teren 2020-2022

Muzeul Național al Carpaţilor Răsăriteni - Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
2. sondaj 2013

Muzeul Naţional Secuiesc - Sf. Gheorghe BORDI Zsigmond Lorand
3. sondaj 1997

Universitatea "Babeş - Bolyai" Cluj-Napoca GUDEA Nicolae
4. sondaj 1988

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca RUSSU Ioan I.
5. sondaj 1986

Muzeul Militar Național VLĂDESCU Cristian M.
6. cercetare sistematică 1973-1974

Muzeul Naţional Secuiesc - Sfântu Gheorghe SZÉKELY Zoltán
7. cercetare sistematică 1955

* SZÉKELY Zoltán
Muzeul Naţional Secuiesc - Sfântu Gheorghe * *
8. sondaj 1947

Muzeul Național Secuiesc SZÉKELY Zoltán
9. cercetare sistematică 1911

Muzeul Național Secuiesc FERENC László
VILMOS Csutak
10. sondaj 1868

* ORBÁN Balázs

Bibliografie
1. Kavruc, Valerii, Repertoriul arheologic al judeţului Covasna, Muzeul Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, 1998, 51 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p.996, poz.47, 48, 49 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Marcu, Felix, Limes. Frontierele Imperiului Roman în România, 2020 [Fişă de sit]
4. Țentea, Ovidiu, Limes. Frontierele Imperiului Roman în România, 2023 [Fişă de sit]
5. Institutul Național al Patrimoiului, Lista monumentelor istorice 2015, Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 113 bis/15.02.2016, București, 2016, 1150, https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-CV.pdf [Publicaţie]
6. Székely, Zoltan, Noi descoperiri din epoca romană din sud-estul Transilvaniei, Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie (SCIVA), 3, 26, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1975, 343-351, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=118286-noi-descoperiri-din-epoca-romana-din-sud-estul-transilvaniei--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--3-26-1975 [Publicaţie]
7. Gudea, Nicolae, Der dakische Limes. Materialien zu seiner Geschichte, Jahrbuch des Römisch-germanischen Zentralmuseums, 44, Mainz, 1997, 64 [Publicaţie]
8. Marcu, Felix, The Internal Planning of Roman Forts of Dacia, Cluj-Napoca, 2009, 185-189 [Publicaţie]
9. Cupcea, George; Marcu, Felix, Geophysical Surveys on Sites in Dacia. Main Features, Transylvanian Review. Supplement No. 5.1: Recent Studies on Past and Present. I. Human Heritage and Community. Archaeology in the Carpathians and Lower Danube Area from Prehistory to the Early Medieval Age, 19, 2010, 90-91 [Publicaţie]
10. Bordi, Loránd;, Castrul roman de la Boroşneu Mare: o sută de ani de la prima cercetare arheologică sistematică, Acta Siculica 2012-2013, Muzeul Național Secuiesc, Sfântu Gheorghe, 2013, 261–308, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=86850-castrul-roman-de-la-borosneu-marte-o-suta-de-ani-d-la-prima-cercetare-arheologican-sistematica--acta-siculica-actas--2012-2013 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll