Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   64103.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   CV-I-s-A-13050
Nume   Situl arheologic de epocă romană de la Breţcu (Angvstia) - Cetatea doamnei Veneturne
Județ   Covasna
Unitate administrativă   Breţcu
Localitate   Breţcu
Punct   Cetatea doamnei Veneturne
Punct alte denumiri   Pivniţele Regelui Mátyás;
Punct alte denumiri, alte limbi   Veneturné vára; Mátyás Király Pincéje
Reper   Situl se află la nord-est de satul Breţcu, în faţa pasului Oituz, pe partea dreapta a Văii Breţcului, la vărsarea pârâului Breţcu în râul Negru.
Reper hidrografic - nume   Breţcu, Negru
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   deal
Utilizare teren   păşune; agricultură
Categorie   locuire
Tip   aşezare militară; aşezare civilă
Descriere   Fortificaţia militară romană de la Breţcu a fost unul dintre cele mai importante puncte de la graniţa de est a provinciei Dacia. În sistemul defensiv de graniţă, fortul asigura controlul trecerii peste Pasul Oituz către şi dinspre teritoriile est-carpatice, controlând accesul dinspre nord-est în depresiunea Braşov. Fortificaţia militară romană, care în antichitate purta probabil numele Angvstia, se găseşte la marginea de nord-est a oraşului modern. Monumentul este vizibil cu ochiul liber şi relativ uşor de recunoscut ca sit de origine romană, prin aspect, formă şi dimensiuni.
Data descoperirii   1877
Suprafața sitului   33,43 ha
Stare de conservare   bună / 20.03.2023
Riscuri antropice   Afectare parţială: 2 / 20.03.2023
Regim de proprietate   public
Data ultimei modificări a fişei   20.03.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
canabae  Epoca romană (secolele al II-lea-al III-lea p. Chr.)    

Aşezarea civilă este în mare parte acoperită de localitatea modernă. Cercetările geofizice au arătat prezenţa unor edificii de dimensiuni şi forme diferite, ce documentează extinderea aşezării civile spre nord-vest şi spre vest de castru şi băi fără a se cunoaşte alte detalii cu privirea la forma şi structura sa.

S-au descoperit fragmente de ţigle, cărămizi şi ceramică. În 1547 a fost descoperită o diplomă militară din bronz din 14 iunie 92 d.Hr. Care aparţinea unui soldar roman din flota de pe Dunăre (Classis Flavia Moesica). Ştampilele de pe cărămizile aflate în castru şi la terme aparţin unităţilor militare COH(ORS) IIII HIS(panorum) şi COH(ors) I BRAC(araugustanorum). Săpăturile au scos la iveală un bogat material arheologic. S-a descoperit şi ceramică autentică dacică, modelată cu mâna (ceaşcă şi oale) sau lucrate la roată, imitaţie dacică de argint după o drahmă a lui Alexandru Macedon, un denar republican, câte un denar imperial de la Vespasian şi Traian.

CV-I-m-A-13050.01 
Castru  Epoca romană (secolele al II-lea-al III-lea p. Chr.)    

Resturile vizibile ale incintei fortificaţiei militare romane de la Breţcu măsoară în teren o suprafaţă de 178 x 142 m. Laturile ei lungi sunt orientate aproximativ pe direcţia nord - sud. Vizibile în teren sunt, cel puţin parţial, şi urmele unui şanţ adiacent, care se observă mai ales pe latura de est a castrului. Fortificaţia a avut şi un al doilea şanţ de apărare, vizibil pe direcţia nord-sud pe o porţiune de circa 195 m şi dispus la circa 30 m de linia zidului fortificaţiei. Pe colţurile rotunjite ale incintei au fost amplasate turnuri, construite pe interiorul zidului. Turnurile de pe zidul de nord al castrului sunt rotunde şi ating un diametru exterior de 7,40-8 m. Turnurile laturii de sud sunt deopotrivă aproximativ ovale cu diametre oscilând între 4,50 şi 6 m. Linia exterioară a porţilor de intrare în fortificaţie nu o depăşeşte pe cea a zidului de incintă. Porţile de sud şi nord erau dispuse fiecare la mijlocul laturilor zidului, porţile de vest şi de est sunt dispuse de o potrivă asimetric, în poziţia de aproximativ 2/3 pe fiecare latură. Lăţimea porţilor variază între 4 şi 5 m. Bastioanele lor sunt rectangulare, cu dimensiuni cuprinse între 5 – 5,50 m. Doar în cazul porţii de nord au fost documentate bastioane cu dimensiunile de circa 11,70 x 7,20-7,70 m. În urma cercetărilor geomagnetice non-invazive s-a putut constatata o structură internă „tradiţională”, specifică castrelor auxiliare romane, alcătuită din cele trei zone funcţionale (retentura, praetentura şi latera praetorii), delimitate prin străzi dispuse perpendicular una faţă de alta (via principalis, via praetoria, via decumana şi via sagularis). În partea centrală a castrului au fost identificate clădirea comandamentului – Principia, un horreum şi urmele locuinţei comandantului (praetorium). La est de principia se află alte două construcţii, ale căror funcţionalitate poate fi doar bănuită. În Retentura au fost identificate cel puţin zece barăci dispuse perpendicular pe drumul principal şi alte două pe via quintana. În praetentura se disting cel puţin opt barăci – câte patru pe fiecare parte a via praetoria, şi, posibil alte două. Aceste cercetări ce oferă informaţii legate de dispunerea, forma, şi dimensiunea barăcilor, coroborate cu metoda cartării fosforului din sol aplicată în castrul de la Breţcu, confirmă staţionarea aici atât a unor trupe de infanterie cât şi a unor trupe de cavalerie.

Castrul a fost identificat de către Carl Goos cu localitatea ANGVSTIA, pomenită de geograful Ptolemeu. Trupele dislocate în castrul auxiliar de la Breţcu sunt cunoscute pe baza ştampilelor tegulare încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când Orbán denumea Cohors I Hispanorum şi Cohors I Bracaugustanorum în calitate de trupe care au construit şi apoi au staţionat în această fortificaţie militară.

CV-I-m-A-13050.02 
Terme  Epoca romană (secolele al II-lea-al III-lea p. Chr.)    

Termele se găsesc în interiorul aşezării civile. Acestea sunt situate la cca. 85-90 m de poarta de vest, pe locul cunoscut de localnici drept „Pince” („Pivniţă”). Prin săpăturile efectuate de Panaitescu, a fost cercetat un complex format din cel puţin 9 încăperi rectangulare, dispus pe malul pârâului fără nume ce se varsă în râul Breţcu. Cercetările magnetometrice au arătat prezenţa în pământ a unor anomalii magnetice, care par să depăşească limitele săpăturilor din anul 1925.

CV-I-s-A-13051 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. sondaj 2022

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
2. sondaj 2019

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
3. evaluare de teren 2015

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
4. evaluare de teren 2014

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
5. evaluare de teren 2013

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
6. evaluare de teren 2012

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
7. evaluare de teren 2010

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
8. evaluare de teren 2008

Geofizică

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
9. sondaj 1995

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei VOIȘIAN V.
10. cercetare sistematică 1950

Universitatea "Babeş - Bolyai" Cluj-Napoca MACREA Mihai
11. cercetare sistematică 1925-1926

Facultatea de Litere și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca PANAITESCU Emilian
12. neprecizat 1874-1877

* GOOS Carl
13. neprecizat 1868

* ORBÁN Balázs

Bibliografie
1. Petolescu, Constantin C., Unităţile auxiliare din Dacia romană (II), Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, 46, 3-4, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1995, 241, note 314-325; 259, note 600-615, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=117394-unitatile-auxiliare-din-dacia-romana-ii--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--lie-decembrie-3-4-46-1995 [Publicaţie]
2. Dumitru, Tudor, Oraşe, târguri şi sate în Dacia romană, Bucureşti, 1968, 279-280 [Publicaţie]
3. Panaitescu, Emilian, Castrul roman de la Cășeiu. Din cercetările nouă, Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, Secția pentru Transilvania, 15, Bucureşti, 1929, 76-77 [Publicaţie]
4. Macrea, Mihail, Apărarea graniţei de vest şi nord-est a Daciei pe timpul împăratului Caracalla, Studii și cercetări de istorie veche, 8, 1-4, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti, 1957, 220, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=119544-apararea-granitei-de-vest-si-nord-est-a-daciei-pe-timpul-imparatului-caracalla--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--1-4-viii-1957 [Publicaţie]
5. Macrea, Mihai, Les Daces à l'époque romaine à la lumière des récentes fouilles archéologiques, Dacia - Revue d'archéologie et d'histoire ancienne, 1, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti, 1957, 206, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=108067-les-daces-a-l-epoque-romaine-a-la-lumiere-des-recentes-fouilles-archeologiques--dacia-revue-d-archeologie-et-d-histoire-ancienne-institutul-de-arheologie-vasile-parvan--1-1957 [Publicaţie]
6. Daicoviciu, Constantin; Protase, Dumitru, O diplomă militară din Dacia Poroliossensis. Ştiri noi despre organizarea Daciei romane, Acta Musei Napocensis: ActaMN, 1, Muzeul de Istorie Cluj, Cluj-Napoca, 1964, 178, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=103573-o-diploma-militara-din-dacia-poroliossensis-stiri-noi-despre-organizarea-daciei-romane--acta-musei-napocensis-actamn-muzeul-national-de-istorie-a-transilvaniei--i-1964 [Publicaţie]
7. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
8. Bărbulescu, Mihai; Székely Zoltan, Repertoriul arheologic al judeţului Covasna, Muzeul Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, 1998, 60 [Repertoriu]
9. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p.997, poz.55, 56, 57 [Publicaţie]
10. Popa, Alexandru, Câteva consemnări asupra castrului de la Brețcu în lumina noiloc cercetări, Angustia, 17-18, 2014, 235-244, https://tinyurl.com/2p8aadpp [Publicaţie]
11. Popa, Alexandru, Măsuri de susceptibilitate magnetică și cartarea fosforului în castrul roman de la Brețcu, județul Covasna, Arheovest, I, JATEPress Kiadó, Szeged, 2013, 525-544, https://www.academia.edu/5359770/M%C4%82SUR%C4%82RI_DE_SUSCEPTIBILITATE_MAGNETIC%C4%82_%C5%9EI_CARTAREA_FOSFORULUI_%C3%8EN_CASTRUL_ROMAN_DE_LA_BRE%C5%A2CU_JUD_COVASNA [Publicaţie]
12. Popa, Alexandru et all, Vorläufige Ergebnisse der Phosphatkartierung in römische Kastell von Brețcu, Revista Bistriței, XXIII, Bistrița, 2009, 69-74, https://www.academia.edu/2490440/Popa_et_alii_Vorl%C3%A4ufige_Ergebnisse_der_Phosphatkartierung_in_r%C3%B6mische_Kastell_von_Bre%C8%9Bcu [Publicaţie]
13. Bărbulescu, Mihai, In memoriam Mihail Macrea, Studii de istorie economică a Daciei romane, Timişoara, 2008, 11-13, https://csiatim.uvt.ro/NOU/BHAUT/en/pdf/2008_art02.pdf [Publicaţie]
14. Memorie şi cunoaştere locală, https://www.bjc.ro/wiki/index.php/Panaitescu%2C_Emil [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll