Biserica refromată este realizată în sti romanic.

Biserica în stil gotic târziu construită ca urmare a demolării celei în stil romanic, anterioare, probabil ca urmare a creşterii populaţiei. Noua biserică a fost alungită spre vest şi est cu câte 5 metri, lăţimea rămânând neschimbată. Noua absidă poligonală a fost construită având aceeaşi lăţime cu nava. Lângă zidul nordic s-a construit o sacristie trapezoidală cu două încăperi, care refolosea parţial fundaţiile sacristiei romanice, în această fază biserica a fost prevăzută cu două intrări: una spre vest, cealaltă pe latura sudică. Din această fază de construcţie se mai păstrează ancadramentul ogival al intrării vestice, ferestrele gotice modificate ale absidei şi uşa sacristiei zidită într-o fază ulterioară.

În urma Reformei din cadrul Bisericii Catolice la sfârşitul sec. al XVI-lea - începutul sec. al XVII-lea, a avut loc o nouă transformare a bisericii. Pe latura sudică a navei a fost ridicat un portic având suprafaţa de 3 x 3,4 m. Paralel a avut loc demolarea sacristiei, pe fundaţiile căreia au fost ridicate trei contraforturi, totodată au fost transformate şi ferestrele navei.

Ultima transformare a bisericii s-a limitat la mărirea porticului sudic, biserica primind forma actuală. Cea mai importantă descoperire cu ocazia cercetărilor a constat în descoperirea unei cristelniţă de botez, prevăzută cu suport. A fost realizată din andezit roşu de Racoş sau de Herculian, în formă de clepsidră, cu secţiune octogonală. La jumătatea înălţimii este prevăzută cu o nervură profilată, laturile fiind decorate cu motivul "dinţilor de lup". A fost descoperită într-o groapă săpată în nivelul de călcare a fazei a lll-a de construcţie. Suportul, este dreptunghiular, cu colţurile rotunjite, fiind tot din andezit, având suprafaţa decorată cu o bandă adâncită, care în colţuri formează unghiuri secţionate de semicercuri, întregul ansamblu poate fi datat în secolele XIII-XIV.