Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   64782.02
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   CV-I-s-A-13057
Nume   Situl arheologic de la Reci - Cetatea Comolău
Județ   Covasna
Unitate administrativă   Reci
Localitate   Reci
Punct   Cetatea Comolău
Punct alte denumiri, alte limbi   Vár
Reper   Castrul se află la nord-vest de sat, lângă DN Braşov - Bacău, pe malul drept al râului Negru (Fekete Ügy).
Reper hidrografic - nume   Râul Negru
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   depresiune
Utilizare teren   păşune
Categorie   locuire
Tip   aşezare militară
Descriere   Fortificaţia romană de la Comolău se găseşte pe marginea vestică a comunei Reci, pe o formă de relief cu aspect de piramidă, mărginită la nord şi la vest de şanţuri adânci, la est de valea pârâului Comolău şi la sud de lunca mlăştinoasă a văii Râul Negru.
Observații   Primele săpături au fost făcute în 1909 când s-a găsit un bogat material roman (cărămizi, ceramică, monede, un vârf de săgeată, câteva fibule de bronz, două pietre cu inscripţie). În anul 1942, în urma unor cercetări mai ample realizate de Z. Székely, a fost descoperit castrul roman cu ziduri de piatră, de forma unui patrulater neregulat. Inventarul găsit constă în vârfuri de lance şi de săgeată, fubule de bronz, o secure, un umbo de scut, două brăzdare de fier, bucăţi de sticlă, opaiţe, o cărămidă cu ştampile COHH (ispanorum), monede emise în perioade de la Vespasian până la Filip Arabul.
Descoperitor   József Benkő
Data descoperirii   a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Suprafața sitului   22 ha
Stare de conservare   bună / 14.10.2022
Riscuri naturale   Animale: 3 / 14.10.2022
Riscuri antropice   Agricultură intensivă: 5 / 14.10.2022
Regim de proprietate   mixt
Data ultimei modificări a fişei   21.03.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Castellum  Epoca romană (secolul al II-lea - al treilea sfert al secolului al III-lea p. Chr.) romană  

Suprafaţa platoului de fortificaţie este de cca. 7500 m2 (110 x 45 x 84 x 98 m). În urma înregistrărilor istorice şi a cercetărilor arheologice, existenţa fortificaţiei cu ziduri de piatră este presupusă din perioada romană. De elementele de fortificaţie se deosebesc şanţurile de apărare, zidul de incintă şi turnurile de apărare care flanchează zidul.

CV-I-s-A-13057 
Aşezare  Eneolitic neprecizată  

S-au descoperit topoare de diorit şi andezit şi un vas.

 
Aşezare  Epoca bronzului timpuriu neprecizată  

S-au găsit fragmente ceramice.

 
Aşezare  Epoca migraţiilor timpurii (secolele al III-lea - al IV-lea p. Chr.) Sântana de Mureş-Černjachov    
vicus  Epoca romană (secolul al II-lea - al treilea sfert al secolului al III-lea p. Chr.) romană  

Harta magnetometrică arată, la sud-vest, vest, nord-vest şi nord de fortificaţie, urme ale unei posibile mari aşezări civile romane.

Nu s-au efectuat cercetări invazive în aceste zone, aşa că toate informaţiile înregistrate până în prezent sunt cele rezultate din cercetările neinvazive, geomagnetice şi de fotografiere aeriană, precum şi identificarea şi datarea artefactelor colectate passim, pe suprafaţa solului.

 
Cetate  Epoca medievală (secolele al XIII-lea - al XVI-lea)    

Pe baza unor analogii, dar şi a materialului arheologic preluat de pe sit, se presupune că fortificaţia romană a fost suprapusă de o cetate medievală în cursul secolului al XVI-lea, fapt susţinut de Zsigmond L. Bordi. Fortificaţia, care a aparţinut Prinţilor Transilvaniei, a fost atestată documentar la 10 octombrie 1600, fiind confirmată de harta Transilvaniei, realizată de Johannes Praetorius (1630-1680).

Au fost descoperite fragmente de oale şi ulcioare.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 2021

Muzeul Național al Carpaţilor Răsăriteni - Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
BUZEA Dan-Lucian
2. cercetare sistematică 2019

Muzeul Național al Carpaţilor Răsăriteni - Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
DUMBRĂVESCU Traian-Constantin
Direcția Județeană pentru Cultură Covasna BORDI Zsigmond Lorand
3. cercetare sistematică 2018

Muzeul Național al Carpaţilor Răsăriteni - Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
BORDI Zsigmond Lorand
BUZEA Dan-Lucian
DUMBRĂVEANU Traian-Constantin
4. evaluare de teren 2011-2015

geofizică

Muzeul Național al Carpaţilor Răsăriteni - Sfântu Gheorghe * *
5. cercetare sistematică 1949

Universitatea "Babeş - Bolyai" Cluj-Napoca DAICOVICIU Constantin
6. cercetare sistematică 1942

Aquincum Muzeum din Budapesta * *
Muzeul Național Secuiesc ZOLTÁN Székely
7. cercetare sistematică 1909-1910

Muzeul Național Secuiesc CSUTAK Vilmos
LÁSZLÓ Ferenc
   

Bibliografie
1. Székely, Zoltan, Materiale ale culturii Sântana de Mureş din sud-estul Transilvaniei, Aluta, 1, Muzeul Național Secuiesc, Sfântu Gheorghe, 1969, 17-19, https://epa.oszk.hu/03300/03316/00001/pdf/EPA03316_aluta_1969_007_114.pdf [Publicaţie]
2. Székely, Zoltan, Date referitoare la cucerirea sud-estul Transilvaniei de către români şi persistenţa elementului dacic, Cumidava, IV, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Brașov, 1970, 50, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=17125-date-referitoare-la-cucerirea-sud-estul-transilvaniei-de-catre-romani-si-persistenta-elementului-dacic--cumidava--iv-1970 [Publicaţie]
3. Székely, Zoltan, Sud-estul Transilvaniei sub stăpânirea romană, Angustia, 1, Carpatica, Sfântu Gheorghe, 1996, 90, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=95932-sud-estul-transilvaniei-sub-stapinirea-romana--angustia--1-1996 [Publicaţie]
4. Horedt, Kurt, Siebenbürgen in spätrömischer Zeit, Kriterion, București, 1982, 28, 30 [Publicaţie]
5. Petolescu, Constantin C., Unităţile auxiliare din Dacia romană (II), Studii și cercetări de istorie veche, 46, 3-4, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1995, 260, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=117394-unitatile-auxiliare-din-dacia-romana-ii--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--lie-decembrie-3-4-46-1995 [Publicaţie]
6. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
7. Cavruc, Valerii, Repertoriul arheologic al judeţului Covasna, Muzeul Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, 1998, 119 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
8. CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.998, poz.71 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
9. Popa, Alexandru, 2022 [Fişă de sit]
10. Popa, Alexandru; Bordi, Zsigmond Lóránd, Studii asupra graniţelor romane din Dacia. Fortificaţia de la Comolău, Studii și Cercetări asupra Frontierelor Imperiului Roman de pe teritoriul României, 1, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2016, https://www.academia.edu/36662272/2016_STUDII_ASUPRA_GRANI%C5%A2ELOR_ROMANE_DIN_DACIA_FORTIFICA%C5%A2IA_DE_LA_COMOL%C4%82U [Publicaţie]
11. Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Repertoriul Arheologic al României. Arhiva Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, http://old.cimec.ro/scripts/ARH/RAR-Index/sel.asp?loc=Reci&Lang=RO&nr=1&nrSel=1&campsel=1&IDRap=1926#Lk1926 [Fişă de sit]
12. Institutul Național al Patrimoiului, Lista Monumentelor Istorice 2015, Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 113 bis/15.02.2016, București, 2016, 1152, https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-CV.pdf [Publicaţie]
13. Horedt, Kurt, Interpretări arheologice (V), Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie (SCIVA), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1974, 556, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=119847-interpretari-arheologice-v--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--4-25-1974 [Publicaţie]
14. Bordi, Zsigmond Lóránd, Ceramica postromană (cultura Sântana de Mureş - Černjachov) din fortificaţia de la Comolău, Angustia, XX, Angustia, Sfântu Gheorghe, 2016, 37-271, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=127626-ceramica-postromana-cultura-santana-de-mures-ernjachov-din-fortificatia-de-la-comolau--angustia--20-2016 [Publicaţie]
15. Bordi, Zsigmond Lóránd, Date privind reutilizarea castrelor romane din Transilvania în evul mediu, Acta Terrae Fogarasiensis: ActaTF, VI, Negru Vodă, Făgăraș, 2017, 101, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=108807-date-privind-reutilizarea-castrelor-romane-din-transilvania-in-evul-mediu--acta-terrae-fogarasiensis-actatf--6-2017 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll