Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   65351.07
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   DB-II-m-A-17215
Nume   Situl arheologic de la Târgovişte-Biserica Creţulescu
Județ   Dâmboviţa
Unitate administrativă   Municipiul Târgovişte
Localitate   Târgovişte
Adresa   Str. Creţulescu nr.2
Punct   Biserica Creţulescu
Reper   Biserica se află în partea de NV a oraşului, la vest de Parcul Chindia, dincolo de strada Mihai Bravu, pe Strada Creţulesc nr. 2.
Reper hidrografic - nume   Ialomiţa
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   câmpie
Utilizare teren   locuire
Categorie   structură de cult; descoperire funerară
Tip   edificiu religios; necropolă
Descriere   La începutul secolului XVI se ridica o mică biserică, capelă de curte boierească, contemporană cu alte edificii religioase ale ”cartierului Suseni” cum erau Biserica Vărzaru (astazi dispărută) sau Sf. Gheorghe. Perioada corespunde celei de-a doua etape de înflorire a oraşuluiTârgovişte, când boierii, respectiv marii dregători încep să cumpere şi să-şi ridice locuinţe în capitală.
După 1640 biserica va fi preluată, de către marele ban Dragomir, probabil, împreună cu un teren vast ce se întindea până la marginea dintre est a „Târgului de Sus” şi o va reconstitui şi mări folosind materialele, dar şi inspirându-se din arhitectura fostei biserici Sf. Maria ”a saşilor” (monument dispărut). După moartea acestuia în 1650, nepotul său, Radu (Răducanu) Creţulescu va prelua proprietatea pe care familia o va de ţine până spre sfârşitul secolului XIX.
Cercetările arheologice din anii 2000-2002 au înlăturat ipoteza, bazată pe analogii, existenţei unui edificiu din lemn anterior bisericii de zid. Nu există, la acest moment, niciun element care sa poata stabili o dată precisă pentru fundarea bisericii Creţulescu însă datele arheologice prelevate în campaniile de cercatare din anii 2001-2002 permit creionarea unei cronologii a monumentului. Astfel prima biserică funcţiona la 1574 (datare printr-o descoperire monetară, de altfel nu au fost indentificate monede mai vechi de sec. XVI in tot perimetrul), iar această construcţie este sesizată numai prin perimetru redat de fundaţie cuprinzând altarul, naosul, pronaosul actual, inclusiv zidul naos – pronaos. Nu a fost surprinsă catapeteasma din lemn, păstrându-se la interior pardoseala din cărămidă. Aceasta, puternic erodată, arată o îndelungată folosire, iar urmele de cărbune, cât şi depunerea de peste pardoseală având în componenţă urme de cenuşă, cărbune şi moloz arată că biserică a fost incendiată la un moment dat. Cel ma iprobabil, acest eveniment s-a produs în urma distrugerilor masive suferite mai ales de nordul şi vestul oraşului în timpul bătăliei din 6 – 8 octombrie 1595 dintre trupele otomane şi cele ale lui MihaiViteazul. Acest nivel de distrugere este documentat şi arheologic, fiind surprins în majoritatea cercetărilor din această zonă a oraşului. Amintim că centrul comercial iniţial al oraşului nu se vamal reface după distrugerile suferite, iar unele biserici, ca Sf. Mina sau Biserica catolică a saşilor îşi vor înceta activitatea. În acest context, este de presupus că şi biserica Creţulescu va fi pentru o vreme părăsită.
Biserica va fi rectitorită după anul 1640 de către marele ban Dragomir din Plăviceni şi Runcu, care, din 1642, apare frecvent în documentele emise de cancelaria târgovişteană a lui Matei Basarab, constructorul, după moda epocii, demolând-o pe cea veche şi supraînălţând fundaţia o dată cu adăugarea pridvorului.
Pisania de la 1863 reţine cel puţin încă o intervenţie asupra monumentului a familiei Creţulescu, fiind vorba, probabil, de Iordache Cretulescu, unul dintre cei mai importanţi dregători din prima jumătate a secolului XVIII.. Astfel, arhitectul Lipizer a refăcut, probabil la 1862, numai partea superioară a bisericii, de la cornişă în sus, inclusiv turla, proiectul lui fiind, de fapt, o adaptare a aspectului general al monumentuluiîncă din secolul XVII pe care acesta l-a păstrat, cu mici adaptări.
Stare de conservare   bună / 22.06.2007
Riscuri antropice   Afectare parţială: 1 / 22.06.2006
Regim de proprietate   public
Proprietar   Arhiepiscopia Târgovişte
Data ultimei modificări a fişei   04.07.2022
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Biserică  Epoca medievală (sec. XIV-XV) neprecizată  

Din punct de vedere stratigrafic situaţia se prezintă astfel:
- o nivelare groasă de cca 0.50 m cu pământ de culoare roşcată, scos probabil din şanţul de fundaţie al pridvorului şi pigmenţi de cărămidă cu mortar rezultaţi din demolarea primei construcţii suprapune, nivelul de construcţie al bisericii reconstruite în secolul XVII. Sub nivelul de construcţie, lângă cele două fundaţii, au fost practicate două gropi adânci de 0.50 m şi late de 0.60 m pentru curăţirea vechii fundaţii, după demolarea suprastructurii în vederea reconstrucţiei;
- după un strat de pământ negru – cenuşiu cu mult cărbune, pigmenţi de mortar şi var, gros de 0,20 m, urmează pardoseala primei biserici, realizată din cărămidă cu dimensiunile de 0,28 x 0,16 x 0,05 cm , puternic deteriorată şi cu urme de arsură pe suportul de călcare remarcată în altar înSecţiunea VII identificându-se şi urme de tencuială cu pictură, inclusiv moneda maghiară de la 1574. Pardoseala a fost aşezată pe un strat de mortar de var gros de 0,06 m, care umple şi rosturile dintre cărămizi. Pentru asigurarea unei mai bune stabilităţi pardoselii, înainte de aşternerea stratului de mortar amintit, a fost amenajată o platformă din lut bătut groasă de 0,05 m.
- a fost reidentificată şi amenajarea cu bolovani, platformă creată pentru orizontalizarea spaţiului după ridicarea bisericii, amenajarea acesteia îndepărtând nivelul de construcţie sau alte nivele de locuire mai vechi (după Diaconescu, 2009, p. 37).

DB-II-m-A-17215.01 
Cimitir  Epoca medievală (sec. XIII-XIX) neprecizată     DB-II-m-A-17215.02 
Locuire  Epoca medievală (sec. XVI-XVIII)       DB-II-m-A-17215.03 
Biserică  Epoca medievală (sfârştul sec. XVI)    

Biserică de tip navă.

DB-II-m-A-17215.04 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 2000- 2002

Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte DIACONESCU Petru Virgil
OLTEANU Gheorghe
IONESCU Cornel

Bibliografie
1. Ionescu, Cornel; Diaconescu, Petru, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, 310-312, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1517 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Diaconescu, Petru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, p. 318-321, nr. 200, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2114 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1088, poz.511, http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/dambovita.pdf [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
4. Diaconescu, Petre, Cercetarea arheologică a habitatului urban târgoviştean, Valachica, XX, Târgovişte, 2007, 192-193, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=120915-cercetarea-arheologica-a-habitatului-urban-targovistean--valachica-studii-si-cercetari-de-istorie-si-istoria-culturii-complexul-national-muzeal-curtea-domneasca-targoviste--20-2007 [Publicaţie]
5. Diaconescu, Petre, 2006 [Fişă de sit]
6. Olteanu, Gheorghe; Cârstina, Ovidiu, Căprăroiu, Denis, Repertoriul arheologic al județului Dâmbovița, II (N-V), Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2003, 67 [Repertoriu]
7. Diaconescu, Petre, Arheologia habitatului urban Târgoviștean. Secolele XIV-XVIII, Târgovişte, 2009, 35-39 [Publicaţie]
8. Stoicescu, Nicolae; Moisescu, Cristina, Târgoviștea și monumentele sale, Târgovişte, 1976, 158-161 [Publicaţie]
9. Năstase, Mihai Claudiu, Fișă analitică de evidență - Biserica "Adormirea Maicii Domnului - Sf. Antonie cel Mare" - Crețulescu, Târgoviște, 2020 [Fişă de sit]
 
Fotografii sit

Scroll