Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   70370.02
Nume   Situl arheologic de la Basarabi - Cetăţuia
Județ   Dolj
Unitate administrativă   Municipiul Calafat
Localitate   Basarabi
Punct   Cetăţuia
Punct alte denumiri   La Cetate
Reper   Situl arheologic se află în imediata vecinătate de nord-est a satului, pe malul înalt al Dunării, în punctul numit Cetăţuie, între străzile Cetăţuie şi Viilor.
Reper hidrografic - nume   Dunărea
Reper hidrografic - tip   fluviu
Forma de relief   luncă
Utilizare teren   păşune
Categorie   locuire; descoperire funerară; descoperire izolată
Tip   aşezare; aşezare militară; necropolă; tezaur
Descriere   Situl arheologic cuprinde o aşezare medievală din secolul al XIV-lea, fortificată cu valuri de pământ şi şanţuri de apărare ce suprapune o aşezare Coţofeni III ce are alături şi tumuli funerari. În perimetrul sitului au fost descoperite şi trei tezaure monetare, un tezaur medieval, un tezaur cu drahme greceşti şi un tezaur monetar roman târziu.
Data ultimei modificări a fişei   10.09.2025
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului Cod LMI
Aşezare  Epoca bronzului timpuriu (finalul mileniului IV BP) Coţofeni / III  

Au fost documentate şase locuinţe de tip bordei şi de suprafaţă din diferite faze cronologice, suprapuse. La celălalt capăt (de est) al localităţii a fost descoperită o necropolă tumulară, cu schelete chircite, cu ceramică şi ocru în inventar, asociată acestei locuiri. Majoritatea materialului arheologic aparţinând culturii Coţofeni, recuperat de la Basarabi, constă în ceramică. Registrul formelor ceramice conţine străchini, castroane, ceşti, căni, amfore, pahare, cupe, urcioare.

Se află în punctul Cetate.

 
Aşezare fortificată  Epoca medieval dezvoltată (secolul al XIV-lea) românească  

Nu este clară forma iniţială a fortificaţiei. Actualmente se prezintă sub o formă semicirculară, dar nu este exclus ca să fi fost rotundă, iar intervenţiile antropice sau fenomenul de eroziune să fi afectat această formă. Măsurătorile făcute pe o aplicaţie de tip Google Earth indică un diametru maxim de 135m.
Există posibilitatea ca fortificaţia să fi fost construită cu mult timp înaintea locuirii medievale, iar în evul mediu să fi fost reocupată, reamenajată şi refolosită în acelaşi scop. Această afirmaţie capătă greutate având în vedere faptul că sub nivelele de locuire medievală, săpăturile arheologice au pus în evidenţă o consistentă locuire aparţinând culturii Coţofeni, de la începuturile epocii bronzului. În unele publicaţii se vorbeşte despre două şanţuri de apărare, evidenţă ce presupune şi existenţa a două valuri de pământ (metereze).
În interiorul Cetăţuii au fost descoperite o serie de locuinţe de tip bordei şi mai multe gropi menajere, situate în apropierea acestora. Cu siguranţă, locuirea medievală nu se rezumă doar la perimetrul Cetăţuii, ci mai ales în exteriorul său. Săpăturile arheologice au pus în evidenţă şi o necropolă aparţinând secolului XIV, aşa cum era de aşteptat. În urma cercetărilor a rezultat un bogat material arheologic, între care monedele şi ceramica ocupă cele mai important locuri. Un lot numeros de vase ceramice (sugerează existenţa în zonă a unui atelier ceramic sau mai multe. Vasele se încadrează în tehnica medievală de realizare, la roată, unele fiind smălţuite, altele nu. Varietatea şi numărul mare de vase ceramice medievale de la Basarabi, nu lasă loc de îndoială asupra unui însemnat centru de olărie în această regiune. Din motive obiective, acest centru de producţie ceramică nu a fost identificat, dar în anul 2001, a fost descoperit şi cercetat un cuptor de ars vase ceramice, databil în această vreme. Cea mai mare parte a monedelor datează din a doua jumătate a secolului XIV, însă un tezaur monetar conţine piese şi de la începutul secolului XV.

În interiorul locuinţelor au fost descoperite monede bulgăreşti din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, de exemplu un exemplar bătut de Ioan Straţimir (cca 1360-1396), precum şi de la Ioan Şişman (din perioada 1371-1393).

 
Necropola de înhumaţie  Epoca medieval dezvoltată (secolul al XIV-lea) românească      
Tezaur  Epoca medieval dezvoltată (începutul secolului al XV-lea) românească  

Tezaurul medieval conţine monede din secolele XIV-XV şi câteva brăţări de argint. În fapt, este vorba despre 561 de monede de argint emise de voievodul Mircea cel Bătrân (1386-1418) şi fiul său, Mihail (1418-1420), precum şi patru brăţări realizate de asemenea, din argint. Brăţările au fost realizate din bară masivă şi torsionată din argint. La extremităţi prezintă câte o placă triunghiulară, decorate cu butoni masivi, granule mici şi fire de argint răsucite în spirală. Monedele tezaurului sunt de fapt ducaţi emişi de domnul Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân (majoritatea), precum şi de fiul său, Mihail (mai puţine).

Tezaurul a fost descoperit întâmplător în anul 1963 de un cioban, la marginea de est a satului, la cca 150 de metri sud de şoseaua Craiova-Calafat, în dreptul km 76.

 
Tezaur monetar  La Tène (secolul I a. Chr.) Geto-dacă  

În punctul La Cetăţuie, în malul unei râpe a fost descoperit întâmplător în anul 1968 un tezaur cu drahme greceşti. Descoperirea a fost făcută de două tinere. Tezaurul a fost depus într-o cană cu toartă şi datează de la mijlocul secolului I a. Chr. Tezaurul conţine 386 de monede de argint emise de oraşele Dyrrachium şi Apollonia.

Cetăţuie

 
Tezaur monetar  Epoca romană târzie (finalul secolul al IV-lea p. Chr.) romană  

Tezaurul a fost descoperit întâmplător de un localnic în punctul La Cetăţuie, în anul 1969. Descoperirea a fost determinată de amenajarea sistemului de irigaţii Calafat - Băileşti - Basarabi. Cuprinde 27 de monede datate în secolul al IV-lea p. Chr, cele mai timpurii datând din timpul lui Constantin cel Mare, din perioada 330-337 iar cele mai recente din timpul împăratului Arcadius, din perioada 383-388 p. Chr.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. evaluare de teren 2018

Muzeul Olteniei - Craiova BONDOC Dorel
2. cercetare de salvare 1969

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti BUSUIOC Elena
VÂLCEANU Dumitru
ROMAN Petre
Muzeul Naţional de Istorie a României - Bucureşti CHIȚESCU Lucian
Centrul de Cercetări al Academiei Române din Craiova NICA Marin
3. cercetare de salvare 1968

Cercetare de salvare determinată de lucrările de construire a unui complex de irigații.

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti BUSUIOC Elena
VÂLCEANU Dumitru
ROMAN Petre
Centrul de Cercetări al Academiei Române din Craiova NICA Marin

Bibliografie
1. Pătroi, Nicolae Cătălin, Preistoria Olteniei. Siturile culturii Coțofeni, Drobeta Turnu-Severin, 2019, 21 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Pătroi, Nicolae Cătălin, Repertoriul așezărilor și descoperirilor culturii Coțofeni în Oltenia, Litua, XVIII, Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu", Târgu Jiu, 2016, 22, https://www.academia.edu/25571441/Repertoriul_a%C8%99ez%C4%83rilor_%C8%99i_descoperiririlor_Culturii_Co%C5%A3ofeni_%C3%AEn_Oltenia [Publicaţie]
3. Frâculeasa, A. , Preda, B, Volker, H, Pit-Graves, Yamnaya and Kurgans along the Lower Danube: Disentangling IVth and IIIrd Millennium BC Burial Customs, Equipment and Chronology, Praehistorische Zeitschrift, 90, 1-2, DeGruyter, Berlin, 2015, 77 [Publicaţie]
4. Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh.,, Arhitectura neolicului şi epocii cuprului din România, vol. II, Trinitas, Iași, 2007, 299 [Publicaţie]
5. Roman, Petre, Cultura Coțofeni, Academiei R.S.R., Bucureşti, 1976, 13, 79, 97-2 [Publicaţie]
6. Popescu, Dorin, Săpăturile arheologice din Republica Socialistă România din anul 1968, Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, 3, XX, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1969, 494-495, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=119293-sapaturile-arheologice-din-republica-socialista-romania-in-anul-1968--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--3-20-1969 [Publicaţie]
7. Popescu, Dorin, Săpăturile arheologice din Republica Socialistă România în anul 1969, Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, 3, XXI, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1970, 515, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=119704-sapaturile-arheologice-din-republica-socialista-romania-in-anul-1969--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--3-21-1970 [Publicaţie]
8. Busuioc, Elena; Vâlceanu, Dumitru, Ceramica din așezarea medievală de la Basarabi-Calafat (sec. al XIV-lea), Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, 4, XXVII, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976, 495-516, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=117221-ceramica-din-asezarea-medievala-de-la-basarabi-calafat-sec-al-xiv-lea--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--tombrie-decembrie-4-27-1976 [Publicaţie]
9. Gherghe, Petre; Nica, Marin, Basarabi | Comuna: mun. Calafat | Judeţ: Dolj | Punct: Hunia Catârului | Anul: 2001, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, București, 2002, https://cronica.cimec.ro/Public/Detalii.php?k=1245&d=Basarabi-mun-Calafat-Dolj-Hunia-Catarului-2001 [Publicaţie]
10. Popilian, Gheorghe, Tezaurul medieval de la Basarabi, Comunicări. Seria Numismatică, Centrul de Istorie, Filologie și Etnografie - Academia Republicii Socialiste România, Craiova, 1968 [Publicaţie]
11. Rădulescu, Toma, De la Burebista la Mircea cel Bătrân. Culoarul cultural al Dunării la Calafat, Editura M. Duțescu, Craiova, 2004, 140-181 [Publicaţie]
12. Vulpe, Alexandru, Moștenirea timpurilor îndepărtate, Istoria Românilor, I, Editura Enciclopedică, București, 2001, 217, 237 [Publicaţie]
13. Mitrea, Bucur, Découvertes récentes et plus anciennes des monnaies antiques et byzantines en Roumanie, Dacia. Révue d’archéologie et d’histoire ancienne. Nouvelle Série, XIII, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1969, 539-540, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=107342-decouvertes-recentes-et-plus-anciennes-des-monnaies-antiques-et-byzantines-en-roumanie--dacia-revue-d-archeologie-et-d-histoire-ancienne-institutul-de-arheologie-vasile-parvan--13-1969 [Publicaţie]
14. Mitrea, Bucur, Descoperiri recente și mai vechi de monede antice și bizantine în Republica Socialistă România, Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, 1, XX, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1969, 162, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=120438-descoperiri-recente-si-mai-vechi-de-monede-antice-si-bizantine-in-republica-socialista-romania--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--1-20-1969 [Publicaţie]
15. Popilian, Gheorghe, Monedele orașelor Dyrrhachium şi Apollonia în Oltenia, Historica, 3, Centrul de Științe Sociale din Craiova, Craiova, 1974, 59-60 [Publicaţie]
16. Voicu, Constantin, Circulația monedelor orașelor Dyrrhachium și Apollonia în sud-vestul Daciei, Oltenia. Studii şi Comunicări. Arheologie - Istorie, V-VI, Complexul Muzeal Craiova, Craiova, 1986, 21 [Publicaţie]
17. Dinu, Alexandra, Tezaurul de la Basarabi, Revista Muzeelor, 6, București, 1972, 571, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=104557-tezaurul-de-la-basarabi--revista-muzeelor-rm--6-1972 [Publicaţie]
18. Moisil, Delia, Tezaurul de monede romane târzii de bronz descoperit la Basarabi, jud. Dolj, Cercetări Numismatice, VII, Muzeul Național de Istorie a României, București, 2002, 111-116, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62038-tezaurul-de-monede-romane-tarzii-de-bronz-descoperit-la-basarabi-jud-dolj-the-late-roman-bronze-hoard-from-basarabi-dolj-county--cercetari-numismatice-cn-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei--viii-2002 [Publicaţie]
19. Bondoc, Dorel, Sat Basarabi, punctul Cetățuia medievală, Siturile arheologice de pe raza localității Calafat, Ciupercenii Vechi, Golenți și Basarabi, județul Dolj, Craiova, 2025, 3-32 [Studiu istoric]
20. Dumitrescu, Vladimir, La nécropole tumulaire du premiere âge du fer de Basarabi (Dép. de Dolj, Olténie), Dacia. Révue d’archéologie et d’histoire ancienne. Nouvelle Série, XII, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1968, 177-260 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll