Aşezarea civilă romană se află în apropierea castrului roman şi se întinde pe o suprafaţă de 20 de hectare, fiind cea mai mare aşezare civilă fără statut urban din Dacia Inferior. Au fost cercetate locuinţe, cuptoare ceramice, cuptoare pentru materiale de construcţie şi ateliere pentru prelucrat metale.

Castrul se află în sud-est, în imediata vecinătate a satului modern, între sat şi cimitirul actual. Fortifiaţia are o formă patrulater-trapezoidală, cu colţurile rotunjite şi un perimetru de 235 x 135 de metri. O poartă a fortificaţiei a fost identificată pe latura de sud. Castrul mai era protejat de un sistem defensiv format din două valuri şi două şanţuri. În interiorul castrului au mai fost identificate un edificiu termal şi un templu.

Cercetările au dovedit că sistemul de apărare al aşezării de la Cioroiu este unul complex. El consta din două şanţuri în formă de "V", cel mai lat fiind plasat spre interior. Ca urmare a lipsei unor indicii clare, multă vreme s-a crezut că fortificaţia de la Cioroiul Nou, ar fi fost realizată de populaţia civilă a aşezării, spre a-i servi de adăpost în caz de pericol. Însă descoperirile epigrafice mai vechi şi mai noi sugerează faptul că fortificaţia ar fi putut fi ridicată de o vexilaţie a Legiunii VII Claudia din provincia Moesia Superior. Este deasemenea posibil, ca la Cioroiul Nou să se fi aflat la un moment dat şi militari aparţinând Legiunii IV Flavia.

Termele au fost identificate în colţul de nord-vest al castrului. Are zidurile orientate pe direcţia punctelor cardinale, cu laturile lungi dispuse pe direcţia nord-sud. Are o formă rectangulară, cu lungimea de 25 de metri şi lăţimea maximă, incluzând şi absida, de 13 metri. Intrarea se făcea pe latura de est. Au fost identificat mai multe încăperi, inclusiv încăperi dotate cu instalaţii cu hipocaust ce deserveau ca apodyterium, frigidarium, tepidarium şi caldarium.

Edificiul termal a fost identificat ca urmare a unui sondaj efectuat în toamna anului 2000.