A fost descoperită o aşezare de tip dava geto-dacică fortificată cu val şi palisadă din pământ, aşezare ce a avut trei niveluri de locuire (de la sfârşitul secolului II a.Chr- până la sfârşitul sec.I. p.Chr).

Pe înălţimea Tirighina, a existat iniţial o cetăţuie dacică (dava), peste ale cărei ruine, pe la începutul sec. II p. Chr. se ridică un castellum, o fortificaţie militară romană, la început de pământ şi apoi din piatră. Din zidul de incintă se mai păstrează astăzi o porţiune a laturii estice cu turnul din colţul de sud-est şi mici segmente pe celelalte laturi. Câţiva ani mai târziu, când acest castellum se dovedeşte a fi insuficient pentru garnizoana romană de la gura Siretului, romanii construiesc, un castrum din piatră de formă dreptunghiulară.

Situl arheologic face parte dintr-un complex arheologic ce se intinde pe o suprafaţă de aproximativ 10 ha; în urma săpăturilor efectuate, au mai fost cercetate vestigii din epoca bronzului, cultura Monteoru, vestigii din Hallstatt-ul tarziu, o cetatuie geto-dacica cu 3 niveluri de locuire (secolele II i.Hr. - I d.Hr.), un castellum roman cu trei niveluri (secolele II-III d.Hr.), o aşezare civilă, două necropole, trei depozite de amfore, dar şi un tezaur format din 3.700 de monede de argint, ce au inscriptionate denumirile de Gallati si Kallatiasy, in limba greaca. • conform arheologului Vasile Parvan, au fost identificate monede datând din perioada împăraţilor romani Traian (53-117), Antonius Pius (86-161) şi Filip Arabul (cca. 198-249). De asemenea, aici a fost descoperit mormantul lui Innocens, cel mai vechi crestin străromân cunoscut în tara (secolul III). Situl a fost abandonat la sfarşitul secolului III, elemente de zidarie provenind de la aceasta fortăreaţă au fost folosite, de-a lungul timpului, la înălţarea altor edificii, precum Biserica Fortificată "Sfânta Precista", cel mai vechi monument istoric din Galati, sau chiar Cetatea Brailei; Dintre vechile structuri, la suprafaţa solului mai sunt vizibile doar colţul sud-estic al castrului roman şi resturi ale fundaţiilor pe laturile de nord şi vest.

Aşezarea civilă romană se află pe platou, la vest şi sud-vest de ruinele castrului roman, la sud şi sud-est de acelaşi punct, în grădinile locuitorilor din Bărboşi, pe versanţii de la sud ai platoului Tirighina, până în zona gării CFR Bărboşi, suprapunând nivelul geto-dacic în multe situaţii
stratigrafice, arheologic fiind puse în evidenţă numeroase locuinţe, fragmente de fundaţii realizate din zidărie din piatră, apeducte, terme, anexe gospodăreşti.

Acesta suprapune castellumul.

Situl arheologic face parte dintr-un complex arheologic ce se intinde pe o suprafaţă de aproximativ 10 ha; în urma săpăturilor efectuate, au mai fost cercetate vestigii din epoca bronzului, cultura Monteoru, vestigii din Hallstatt-ul tarziu, o cetatuie geto-dacica cu 3 niveluri de locuire (secolele II i.Hr. - I d.Hr.), un castellum roman cu trei niveluri (secolele II-III d.Hr.), o aşezare civilă, două necropole, trei depozite de amfore, dar şi un tezaur format din 3.700 de monede de argint, ce au inscriptionate denumirile de Gallati si Kallatiasy, in limba greaca. • conform arheologului Vasile Parvan, au fost identificate monede datând din perioada împăraţilor romani Traian (53-117), Antonius Pius (86-161) şi Filip Arabul (cca. 198-249). De asemenea, aici a fost descoperit mormantul lui Innocens, cel mai vechi crestin străromân cunoscut în tara (secolul III). Situl a fost abandonat la sfarşitul secolului III, elemente de zidarie provenind de la aceasta fortăreaţă au fost folosite, de-a lungul timpului, la înălţarea altor edificii, precum Biserica Fortificată "Sfânta Precista", cel mai vechi monument istoric din Galati, sau chiar Cetatea Brailei; Dintre vechile structuri, la suprafaţa solului mai sunt vizibile doar colţul sud-estic al castrului roman şi resturi ale fundaţiilor pe laturile de nord şi vest.

Au fost descoperite atât morminte de incineraţie câr şi morminte de inhumaţie.

Şanţul de apărare face parte din sistemul defensiv al castrului roman.