Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   83366.05
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   HR-I-s-B-12641
Nume   Situl arheologic de la Jigodin-Băi - Câmpul Morii
Județ   Harghita
Unitate administrativă   Municipiul Miercurea Ciuc
Localitate   Jigodin-Băi
Punct   Câmpul Morii
Punct alte denumiri   Jigodin I
Reper   La 4 km S de oraş, pe malul drept al Oltului, deasupra Băilor Jigodin, se ridică un pinten stâncos (709 m), reprezentând extremitatea estică a ramurii Munţilor Harghita, ce închide partea de jos a Depresiunii Ciucului de Mijloc.
Reper hidrografic - nume   Olt
Forma de relief   pinten stâncos
Categorie   locuire
Tip   aşezare
Data descoperirii   1980
Data ultimei modificări a fişei   18.07.2012
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Fortificaţie  La Tène (sec. II a.Chr. - sec. I p.Chr.) geto-dacică  

Platoul de formă alungită (65 x 45 m) este legat spre sud de înălţimile din jur cu o şa.. Drumul de acces pătrundea în cetate dinspre sud, după ce ocolea poalele nordice şi estice ale dealului.

Cetatea dacică Jigodin I făcea parte integrantă din sistemul fortificaţiilor dacice (Jigodin II şi III, Ciceu, Racu I şi II, Sîndominic, Mihăileni, Leliceni etc) ridicate în ţinuturile Carpaţilor Răsăriteni încă din perioada domniei lui Burebista. Cetatea dacică de la Jigodin I – "Câmpul Morii", asemănătoare din multe privinţe celorlalte cetăţi din zonă, a avut doar rol militar. Cetatea dacică Jigodin I făcea parte integrantă din sistemul fortificaţiilor dacice (Jigodin II şi III, Ciceu, Racu I şi II, Sîndominic, Mihăileni, Leliceni etc) ridicate în ţinuturile Carpaţilor Răsăriteni încă din perioada domniei lui Burebista. Cetatea dacică de la Jigodin I – "Câmpul Morii", asemănătoare din multe privinţe celorlalte cetăţi din zonă, a avut doar rol militar. De dimensiuni reduse ea nu putea asigura refugiul populaţiei pe timp de război. Fortificaţia şi-a început existenţa în sec. I a. Chr şi a fost intens folosită în sec. I p. Chr, fiind abandonată la cucerirea romană sau după aceea.

 
Aşezare  Hallstatt timpuriu Gáva      

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p. 1309, poz. 1 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. Crişan, Viorica, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1999, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2000, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=923 [Publicatie] (sursa fişei de sit)
3. Crişan, Viorica, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1066 [Publicatie] (sursa fişei de sit)
4. Crişan, Viorica, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3692 [Publicatie] (sursa fişei de sit)
5. Kavruc, Valerii, Repertoriul arheologic al judeţului Harghita, 2000, 144-146 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
 
Fotografii sit

Scroll