Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
87255.02 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
HD-I-s-A-03157 |
Nume
|
|
Castrul de marş de epocă romană de la Băniţa - Jigoru Mare |
Județ
|
|
Hunedoara |
Unitate administrativă
|
|
Băniţa |
Localitate
|
|
Băniţa |
Punct
|
|
Jigoru Mare |
Punct alte denumiri
|
|
Vârful cu ocol |
Reper
|
|
Castrul temporar roman de la Jigoru Mare a fost amplasat pe o creastă montană aplatizata, având o poziţie dominantă. Se află la 7 km nord de cetatea Băniţa în aer liber şi la 15 km sud de reşedinţa regală dacică Sarmizegetusa. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Băniţa |
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
Forma de relief
|
|
munte |
Utilizare teren
|
|
păşune |
Categorie
|
|
locuire |
Tip
|
|
aşezare militară |
Observații
|
|
Face parte dintr-o serie de tabere temporare din Munţii Şureanu, care aveau rolul de a captura şi/sau controla cetăţile şi potecile montane dacice. Castrul provizoriu de la Jigoru Mare, împreună cu Comărnicel I (B) şi Comărnicel II, definesc un posibil traseu în Munţii Şureanu folosit de armata romană în timpul războaielor dacice. Spre nord, această linie duce la reşedinţa regală de la Sarmizegetusa Regia şi apoi mai departe la alte cetăţi dacice; spre sud, de exemplu, duce la cetatea Băniţa. Ca atare, este important pentru înţelegerea primei etape a impunerii stăpânirii romane asupra acestei zone, deoarece marchează efectiv amploarea controlului roman spre nord. Nu doar reflectând perioada conflictuală a celor două războaie dacice, amplasarea Jigoru Mare ilustrează şi utilizarea inteligentă a peisajului montan particular de către romani, care au recunoscut adevărate căi de circulaţie în păşunile întinse de munte, pe care au căutat să le domine. Această idee timpurie a controlului frontierei va fi ulterior pusă în practică la frontierele Daciei romane. |
Suprafața sitului
|
|
8,6 ha |
Regim de proprietate
|
|
privat |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
22.02.2023
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
castru de marş
|
Epoca romană
(101-106 p. Chr. 105-106 p. Chr.)
|
|
|
Castrul are formă patrulateră, latura sa de nord-vest măsurând 315,6 m, cea de sud-est 314,3 m, cea de nord-est 247 m, iar cea de sud-vest 248 m, înglobând o suprafaţă de circa 7,1 ha. Incinta este împrejmuită cu un meterez de pământ de 5 m lăţime şi circa 2-2,5 m înălţime, înconjurat la rândul său de un şanţ lat de 4 m. Un alt terasament exterior poate fi observat ici şi colo. Dintre cele şase porţi originale (două pe fiecare dintre laturile de vest şi de est şi câte una pe laturile mai scurte), cinci sunt vizibile şi localizabile, una fiind distrusă de un drum forestier abandonat. Spre deosebire de designul obişnuit al taberelor temporare, aceste porţi nu erau asigurate cu terasamente transversale exterioare (tituli), ci cu prelungiri de metereze arcuite spre interior (clavicule), care blocau accesul direct prin porţi şi obligau pe cine intra să facă o uşoară viraj la stânga, încetinirea efectivă a avansării şi desfiinţarea trupei; doar patru sunt vizibile, celelalte două fiind turtite.
|
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
sondaj
|
anii 1970
|
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca
|
DAICOVICIU
|
Constantin
|
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
|
FERENCZI
|
István
|
2.
|
evaluare de teren
|
anii 1970
|
Fotografii aeriene
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti
|
ȘTEFAN
|
Alexandru Simion
|
3.
|
sondaj
|
anii 1950
|
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca
|
DAICOVICIU
|
Constantin
|
FERENCZI
|
István
|
4.
|
evaluare de teren
|
2019
|
Fotografii aeriene
|
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
|
SZÁBO
|
M.
|
|
Bibliografie
|
1.
CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p. 1364, poz. 21 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
2.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
3.
Sabin, Luca Adrian, Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara, Sibiu, 2008, 31 [Publicaţie]
|
4.
Institutul Național al Patrimoiului, Lista monumentelor istorice 2015, Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 113 bis/15.02.2016, București, 2016, 1545, https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-hd.pdf [Publicaţie]
|
5.
Proiect "Limes. Frontierele Imperiului Roman în România", 2023 [Fişă de sit]
|
6.
Ferenczi, István, Observaţii tipologice şi comparative cu privire la castrele de marş romane situate în zona cetăţilor dacice din Munţii Şurianului, Sargetia. Acta Musei Devensis, XVI-XVII, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Deva, 1982-1983, 179–201, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=76085-observatii-tipologice-si-comparative-cu-privire-la-castrele-de-mars-romane-situate-in-zona-cetatilor-dacice-din-muntii-surianului--sargetia-acta-musei-devensis--xvi-xvii-1982-1983 [Publicaţie]
|
7.
Ștefan, Alexandru Simion, Les guerres daciques de Domietien et de Trajan: Architecture militaire, topographie, images et histoire, Roma, 2005 [Publicaţie]
|
8.
Marcu, Felix; Szabó, M., New Data on the Roman Temporary Camps in Şureanu Mountains, Acta Musei Napocensis, 57, 1, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj- Napoca, 2020, 63–88 [Publicaţie]
|
|
|
|
Fotografii sit
|