Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
|
Cod RAN
|
|
87647.04 |
Nume
|
|
Biserica greco-catolică cu hramul "Sf. Nicolae" şi cimitirul medieval de la Orăştie |
Județ
|
|
Hunedoara |
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Orăştie |
Localitate
|
|
Orăştie |
Reper
|
|
Într-un vechi cartier al oraşului, într-o zonă de case situată la S-E de cetate, peste Apa Orăştiei şi în stânga drumului ce iese spre Grădişte, se află un vechi cimitir care a funcţionat până târziu, după al doilea război mondial. Într-o margine a cimitirului se află ruinele fostei biserici greco-catolice. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Orăştia |
Categorie
|
|
structură de cult; descoperire funerară |
Tip
|
|
edificiu religios; necropolă |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
23.12.2021
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
biserică
|
Epoca modernă
(sec. XVIII)
|
|
|
Biserica a funcţionat ca lăcaş de cult până în 1946, când a fost dezafectată odată cu darea în folosinţă a noii biserici greco-catolice, construită în altă parte a oraşului. Rămasă în părăsire, oamenii locului au demolat-o, folosind materialul recuperat la alte întrebuinţări. Astăzi se mai află în picioare doar absida altarului, dar denivelările terenului lăsau însă să se întrevadă întregul plan al lăcaşului.
Din punct de vedere arheologic, biserica prezintă un interes deosebit, ea fiind ridicată cel mai devreme pe la mijlocul veacului XVIII, lucru dovedit şi de altfel şi pe cale arheologică. Informaţia documentară referitoare la o altă biserică mai veche situată în acelaşi perimetru este aproape inexistentă. Însă hramul bisericii (Sf. Nicolae) este pomenit pentru prima dată într-un act testamentar, lăsat de către Ştefan Olahul, tatăl umanistului Nicolae Olahul, care a fost între anii 1504-1520 judele regesc al Orăştiei. El îşi manifesta dorinţa de a fi îngropat după moarte în biserica ce purta acest hram. Nici o altă veche biserică de pe teritoriul oraşului nu a purtat un astfel de hram. |
|
Cimitir
|
Epoca medievală
(sec. XVI - XVII)
|
|
|
S-au dezvelit în total 25 de schelete, câteva dintre ele fiind deranjate mai mult sau mai puţin de săparea şanţurilor pentru fundaţii bisericii greco-catolice Sf. Nicolae, altele fiind parţial suprapuse de către aceleaşi fundaţii. Defuncţii se aflau depuşi în gropi ale căror adâncimi variază între -1,30 m şi -1,90 m, orientarea lor fiind cea obişnuită, adică capul la vest şi picioarele spre est. Cuiele şi resturile de lemn putrezit au dovedit că la toate cazurile s-au folosit sicrie. Inventarul funerar este destul de sărăcăcios, la multe morminte el lipsind cu desăvârşire. Un număr de 12 schelete aveau fiecare o monedă pe care o ţineau într-una din mâini.
Cronologic, emisiunile monetare descoperite aparţin unor monarhi habsburgici ori poloni, toţi din veacurile XVI-XVII (Ferdinand I, Rudolf II, Matia II, Leopold I, Sigismund III). Deşi cel mai vechi mormânt avea o monedă aparţinătoare perioadei de început a veacului XVI, nu este exclus ca în ansamblul cimitirului să existe şi alte mormântări mai vechi. |
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
cercetare sistematică
|
1994
|
|
MNIT
|
PETROV
|
Gheorghe
|
ICSU Sibiu
|
PINTER
|
Zeno- Karl
|
ULB Sibiu
|
GROZA
|
Horațiu
|
DOBRE
|
Mihai
|
|
Bibliografie
|
1.
Petrov, Gheorghe, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1994, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1995, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=26 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
|
|
|
|