Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   88494.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   HD-I-s-A-03175
Nume   Fortificaţia liniară dacică de la Cioclovina - Troianul
Județ   Hunedoara
Unitate administrativă   Boşorod
Localitate   Cioclovina
Punct   Troianul
Reper   Situl este localizat între dealul Mesteacănului şi vârful lui Vârfete, la sud-est de sat.
Reper hidrografic - nume   Luncani
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   podiş
Utilizare teren   pădure; păşune
Categorie   locuire
Tip   aşezare militară
Descriere   Bariera liniară, cunoscută sub numele de „Troianul”, este un meterez de pământ construit de daci în timpul războaielor lui Traian cu regele Decebal.
Observații   Rolul său strategic a fost, fără îndoială, protejarea capitalei dacice Sarmizegetusa de un potenţial atac venit dinspre sud-vest, dinspre Valea Streiului. Înregistrarea a fost dublată de situl „Fortificaţia dacică de la Cioclovina- Ponorici” (cod RAN 88494.04).
Suprafața sitului   0,0435 ha
Stare de conservare   bună / 03.03.2023
Riscuri antropice   Afectare parţială: 2 / 03.03.2023
Data ultimei modificări a fişei   21.08.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Val  Epoca romană dacică  

Pentru o mai bună înţelegere a tehnicii sale de construcţie, bariera poate fi împărţită în 5 segmente şi 4 reduţe. Primul segment, de la vest la est, începe de la poalele Dealului Mesteacănului, măsurând 255 m, şi are o reduta alăturată. Următorul segment a măsurat 570 m, fiind cel mai lung, cu două redute. Al treilea segment măsoară 306 m, al patrulea 310 m, şi are două reduţe şi un turn adiacent, menit să supravegheze versanţii şi râpele din jur. Ultimul segment nu mai urmează direcţia generală sud-est, ci mai degrabă merge spre nord, urmând panta; acesta nu era prevăzut cu redute. Segmentele 6 şi 7 urmează versantul nordic, lăsând o linie nefortificată spre est, unde râpa oferă protecţie naturală. Urmărind curbele de nivel, de la nord la sud, aproximativ 30 de linii de piatră separatoare sunt clar vizibile pe imaginile LiDAR, ceea ce a însemnat, cel mai probabil, destrămarea trupelor romane care avansa în grupuri mai mici şi obligarea acestora să lupte separat. Datorită tehnicii lor de construcţie, s-a ajuns la concluzia că segmentele 1-5 şi 6-7 nu au fost construite în acelaşi timp, ci mai degrabă ultimele două au fost adăugate ulterior, probabil în timpul celui de-al doilea război dacic, ca protecţie suplimentară împotriva unui atac. Inchisa in coltul format din segmentele 6 si 7 ale barierei liniare se afla o mica constructie dreptunghiulara, situata pe varful Poienii. Două dintre laturile sale, nord-vest şi nord-est, sunt prelungiri ale şanţurilor meterezei, dovedind că acestea au fost destinate să lucreze în ansamblu cu bariera. Această fortificaţiei liniară, din pământ şi piatră, se păstrează pe o lăţime de 10 m şi cca. 1,5 m inaltime.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. sondaj 1977

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca FERENCZI István
2. sondaj 1975

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca FERENCZI István
3. sondaj 1972

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca FERENCZI István
4. sondaj 1949

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca DAICOVICIU Constantin

Bibliografie
1. CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p. 1366, poz. 41 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
3. Institutul Național al Patrimoiului, Lista monumentelor istorice 2015, Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 113 bis/15.02.2016, București, 2016, 1547, https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-hd.pdf [Publicaţie]
4. Proiect "Limes. Frontierele Imperiului Roman în România", 2023 [Fişă de sit]
5. Daicoviciu, Constantin; Ferenczi, István, Aşezările dacice din Munţii Orăştiei, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1951 [Publicaţie]
6. Glodariu, Ioan et alii, Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei preromane, Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva, 1996 [Publicaţie]
7. Ferenczi, István, Castrele de marş de la Ponorici (com. Pui, jud. Hunedoara) - Fortificaţii romane până acum necunoscute din partea vestică a Munţilor Sebeşului, Studii și Comunicări de Istorie. In memoriam Constantini Daicoviciu (1898-1978), Muzeul Judeţean de Etnografie şi Istorie Locală Caransebeş, Caransebeș, 1979, 133-151, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=102496-castrele-de-mars-de-la-ponorici-com-pui-jud-hunedoara-fortificatii-romane-pana-acum-necunoscute-din-partea-vestica-a-muntilor-sebesului--tibiscum--1979 [Publicaţie]
8. Ștefan, Alexandru Simion, Les guerres daciques de Domietien et de Trajan: Architecture militaire, topographie, images et histoire, Roma, 2005 [Publicaţie]
9. Teodor, E.S.; Pețan, A.; Berzovan, A., Cercetări perieghetice pe platforma Luncani. I. Târsa şi Poiana Omului, ESTuar, 1, 2013, 1-34 [Publicaţie]
10. Luca, Adrian Sabin; Gudea, Nicolae, Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara, Sibiu, 2008, 49 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll