Câteva dintre complexele investigate au caracteristici constructive şi inventare care conduc către o plasare cronologică în perioada eneolitică şi începutul epocii bronzului. Este vorba de locuinţe adâncite, adesea cu amenajări complexe din lut cruţat, ceea ce poate oferi indicii asupra organizării interne a acestor structuri de locuire. Complexele în discuţie au dimensiuni mari (cca 4,80 × 5,00 m) şi adâncimi de până la 1,50 m. Din interiorul lor a fost recoltat un bogat material arheologic, constituit mai ales din ceramică şi utilaj litic, prelucrarea post-săpătură a acestuia fiind în măsură să ofere o încadrare cronologică mai exactă a acestor complexe.
În afara complexelor pentru care caracteristicile constructive ne îndreptăţesc să le atribuim o funcţionalitate de locuinţă, în Situl nr. 3 au fost cercetate şi o serie de gropi cu material care se încadrează în aceeaşi perioadă istorică.

Câteva dintre complexele investigate au caracteristici constructive şi inventare care conduc către o plasare cronologică în perioada eneolitică şi începutul epocii bronzului. Este vorba de locuinţe adâncite, adesea cu amenajări complexe din lut cruţat, ceea ce poate oferi indicii asupra organizării interne a acestor structuri de locuire. Complexele în discuţie au dimensiuni mari (cca 4,80 × 5,00 m) şi adâncimi de până la 1,50 m. Din interiorul lor a fost recoltat un bogat material arheologic, constituit mai ales din ceramică şi utilaj litic, prelucrarea post-săpătură a acestuia fiind în măsură să ofere o încadrare cronologică mai exactă a acestor complexe.
În afara complexelor pentru care caracteristicile constructive ne îndreptăţesc să le atribuim o funcţionalitate de locuinţă, în Situl nr. 3 au fost cercetate şi o serie de gropi cu material care se încadrează în aceeaşi perioadă istorică.

Câteva dintre complexele investigate au caracteristici constructive şi inventare care conduc către o plasare cronologică în perioada eneolitică şi începutul epocii bronzului. Este vorba de locuinţe adâncite, adesea cu amenajări complexe din lut cruţat, ceea ce poate oferi indicii asupra organizării interne a acestor structuri de locuire. Complexele în discuţie au dimensiuni mari (cca 4,80 × 5,00 m) şi adâncimi de până la 1,50 m. Din interiorul lor a fost recoltat un bogat material arheologic, constituit mai ales din ceramică şi utilaj litic, prelucrarea post-săpătură a acestuia fiind în măsură să ofere o încadrare cronologică mai exactă a acestor complexe.
În afara complexelor pentru care caracteristicile constructive ne îndreptăţesc să le atribuim o funcţionalitate de locuinţă, în Situl nr. 3 au fost cercetate şi o serie de gropi cu material care se încadrează în aceeaşi perioadă istorică.

Cele două structuri de locuire investigate îşi găsesc analogii în materialul arheologic atribuit complexului cultural Sântana de Mureş – Cerneahov. Prezenţa unor astfel de structuri poate fi pusă în legătură cu descoperirile datate în această perioadă din centrul de la Veţel , dar şi cu noile informaţii aduse de cercetarea preventivă de pe tronsonul de autostradă Deva–Orăştie, respectiv situl de la Şoimuş 1 .

Pentru ocuparea spaţiului în perioadă medieval timpurie (epoca târzie a migraţiilor), în cazul de faţă documentat printr-un sistem de habitat compus din locuinţe cu podeaua uşor adâncită şi cu cuptor pe colţul de N, cele mai apropiate analogii în cadrul literaturii de specialitate din zonă sunt: Ardeu Cetăţuia, Haţeg – Câmpul Mare, Orăştie – punctul X5 etc.