Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   91125.03
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   HD-II-a-A-03441
Nume   Curtea cnezială Cândreş de la Sălaşu de Sus
Județ   Hunedoara
Unitate administrativă   Sălaşu De Sus
Localitate   Sălaşu De Sus
Reper   Curtea cnezială se află în marginea de nord-est a satului, pe partea stângă s DJ 667 A (Ohaba de Sub Piatră - Nucşoara), la aproximativ 80 m est de râul Sălaş şi la aproximativ 400 m de pârâul Sălăşel.
Reper hidrografic - nume   Sălaş
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   deal
Utilizare teren   locuire
Categorie   locuire
Tip   aşezare civilă; sistem defensiv
Descriere   Ansamblul, care datează din secolele XV - XVII, este format dintr-o curte cnezială şi o capelă de curte cu turn-clopotniţă, în ruină.
Stare de conservare   precară / 23.06.2023
Riscuri antropice   Demolare: 2 / 07.01.2020
Regim de proprietate   stat
Proprietar   Consiliul Local Sălaşul de Sus
Data ultimei modificări a fişei   27.06.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Curte cnezială  Epoca medievală (secolele XV - XVII)    

Curtea nobiliară fortificată, cu incintă dreptunghiulară, cu laturile de aproximativ 95 x 55 m, se află pe un teren plan.

Se spune că nobilul din ţinutul Sălaşului, după ce a construit în apropiere o cetate, şi-a amenajat aici o reşedinţă mai confortabilă, ridicând în jurul unei curţi interioare camere mai spaţioase şi mai luminoase decât cele ale fortificaţiilor. Se pare că locul nu a fost ales la întâmplare. Aici era deja un turn mai vechi, care a fost integrat în noua construcţie. Vechiul turn fusese construit ca să apere intrarea în sat. De aceea avea ziduri groase şi ferestre înguste, de fortificaţie. Arcaşii puteau supraveghea de aici zona, fără a fi ţintiţi la rândul lor. Poarta era joasă. Asta înseamnă că nu se intra călare în curtea interioară. Intrarea în turn era mai jos de nivelul solului, iar la uşă nu se putea ajunge decât cu ajutorul unei scări de lemn, care noaptea sau în caz de pericol era trasă sus. Se mai văd încă spărturile din zid unde era prinsă mica platformă de lemn din faţa uşii. Camerele de locuit aveau ferestre cu ochiuri de sticlă, făcute manual. Deasupra ferestrelor au fost construite bolţi de cărămidă, din care s-au păstrat doar câteva bucăţi.

 
Capelă  Epoca medievală (secolul al XVII-lea)    

Prin coroborarea rezultatelor arheologice şi studierea istoricului familiei Sărăcin, cercetătorii au identificat monumentul aflat astăzi în picioare, ca fiind o capelă de curte, folosită exclusiv de familia nobiliară. Ea a fost datată în secolul al XVII-lea, fiind o reamenajare a unei clădiri anexe curţii nobiliare, mai veche cu un secol. Construcţia civilă a fost refolosită prin adăugarea unui altar şi a unui turn clopotniţă, devenind capelă de curte. A fost transformată ulterior în capelă calvină.

 
Zid de incintă  Epoca medievală (secolele XV - XVII)    

Casa cnezială este înconjurată de un zid gros de 1-1,10 m, păstrat azi doar pe două dintre laturi, pană la o înălţime de 1,50-3 m. La colţurile incintei, ca şi pe laturile ei, au existat odinioară turnuri.

 
Mormânt  Epoca medievală târzie (secolul al XVIII-lea)    

În urma cercetării arheologice preventive din 2014 au fost descoperite 2 morminte de copii fără inventar, dispuse paralel cu zidul altarului capelei.

 
 
Cercetare
 
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. evaluare de teren 2018

S.C. Vanderlay S.R.L ROMAN Cristian-Constantin
2. cercetare preventivă 2014

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva ŢUŢUIANU Costin-Daniel
BARBU Ioana Lucia
CODREA Ionuț
3. sondaj 1977

     

Bibliografie
1. Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al județului Hunedoara, Sibiu, 2008, 151 [Publicaţie]
2. Țuțuianu, Costin Daniel, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 200, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5461&d=Salasu-de-Sus-Hunedoara-Curtea-Cneziala-Candres-2014 [Publicaţie]
3. Drăguţ, Vasile, Vechi monumente hunedorene, Bucureşti, 1968, 34 [Publicaţie]
4. Popa, R., Cetățile din Țara Hațegului, BMI, 1972, 64 [Publicaţie]
5. Rusu, Adrian A., Ctitori și biserici din Țara Hațegului până la 1700, Satu Mare, 1997, 291 [Publicaţie]
6. Dobrei, Florin, Biserici ortodoxe hunedorene, Reşiţa, 2011, 103 [Publicaţie]
7. Roman Cristian-Constantin, Studiu de fundamentare pentru definirea, instituirea si delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniu arheologic pentru comuna Sălașu de Sus, jud. Hunedoara, 2018 [Fişă de sit]
 
Fotografii sit

Scroll