Din aerofotografii (6) (fig. 4.1-2) şi pe baza observaţiilor geomorfologice din teren, se precizează că mai bine de jumătate din suprafaţa sitului este puternic bulversată de eroziuni: rupturi de pantă, alunecări de tip hârtop către valea pârâului Cotocu, de segmente longitudinale de drum de ţară care s-au adâncit prin precipitaţii, căpătând aspectul unor ravene (fig. 5.1-2; 6.1-8; 7.1-6). Nu se exclude faptul ca unele lucrări genistice să fi creat condiţiile pentru erodarea sitului. În multe cazuri, în şanţurile şi ravenele, care au afectat puternic depunerea arheologică, se observă stratul de cultură, cuprins între 0,40 şi 0,80 m adâncime, din care au fost recuperate multe fragmente ceramice, pictate şi uzuale, arme şi unelte din piatră, materiale osteologice, lipituri de la structura locuinţelor şi cuptoarelor etc (fig. 7.7-8; 8.1-8; 9-10).Cu toate acestea, există, mai ales pe platou, suprafeţe care par neafectate şi care ar putea conserva bine unele complexe. În dreptul sitului, pe valea pârâului Cotocu/ Chetrosu/ Păşcănia, în versantul vestic al Dealului Ulmişul, s-a dezvoltat o deschidere naturală, în care se observă nivelurile basarabiene de gresie bine cimentată (fig. 5.3-8), orizont care apare şi pe valea Bahluieţului, în Dealul Pietrişul, la Costeşti.