Informaţii despre sit Localizare   Afişează pe harta României * Cod RAN   76193.01 Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)   GL-II-m-B-03073 Nume   Situl medieval târziu Mânăstirea Adam Județ   Galaţi Unitate administrativă   Drăguşeni Localitate   Adam Punct   Mănăstirea Adam Punct alte denumiri   Biserica Veche Reper   Mănăstirea se află pe platoul dealului Apărătura, la est de râul Bârlad, la nord de Dunăre, la vest de izvoarele pârâului Hobana. Aceasta este poziţionată la 100 m de şcoala din satul Adam. Reper hidrografic - nume   Bârlad; Prut Reper hidrografic - tip   râu Forma de relief   deal Categorie   structură de cult Tip   mănăstire Descriere   Mănăstirea Adam este ctitorită la 1652 de către boierul Adam Movilă. Conform tradiţiilor locale, prima aşezare monahală datează de la sfârşitul veacului al XVI-lea, când un călugăr venit pe aceste locuri i-a propus ciobanului ce stăpânea peste codrii ţinutului să întemeieze un schit de sihaştri. Observații   Repere geografice pentru identificarea monumentului sunt Colinele Covurluiului şi Dealul Apărătura. Situl arheologic de la Mănăstirea Adam a mai fost cercetat şi în anii 2002 şi 2006, când au fost puse în evidenţă ziduri de fundaţie, identificate cu vechile construcţii din incinta mănăstirii, biserica veche din secolul al XVII-lea şi chiliile din secolul al XIX-lea. Au mai fost cercetate şi patru morminte din necropola medievală a aşezământului monahal. Data ultimei modificări a fişei   03.02.2022   Componente în cadrul sitului Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI mormânt  Epoca medievală târzie (secolele XVII-XVIII)     Mormântul M5 a apărut sub zidul dintre S3 şi S4, la 0,70m de mormântul M1 şi 1,50m de profilul de vest al S4. Mormântul a apărut la -1,00m, scheletul distrus parţial, aparţinea unui copil. S-au păstrat doar câteva fragmente din mandibulă, mâini şi picioare. Mâinile erau aduse pe piept şi era orientat vest-est. Lungimea scheletului este de 0,50m. Nu s-au păstrat urme de la sicriu şi nu a avut inventar.   mormânt  epoca medievală târzie (secolele XVII-XVIII)     A fost descoperit la adâncimea de -1,3m. S-a păstrat conturul sicriului, chiar o bucată din capacul sicriului. Scheletul aparţinea unui adult şi avea o lungime de 1,70m. Este orientat vest-est, cu ambele mâini aduse pe bazin. Fără inventar.   mormânt  Epoca medievală târzie (secolele XVII-XVIII)     Mormântul a fost deranjat, în zona toracelui, de şanţul ce străbate Cs 7 de la nord la sud. Defunctul a fost un adult şi a fost depus vest-est. Au fost găsite câteva fragmente ceramice, cărbuni şi bucăţi de lemn, probabil antrenate la săparea şanţului. Fără inventar.   mormânt  Epoca medievală târzie (secolele XVII-XVIII)     M8 a fost descoperit la -1,2m. Scheletul aparţinea unui adult ce a fost depus vest-est, dar a fost deranjat, de la bazin în jos, de şanţul semnalat anterior. Au fost găsite câteva fragmente ceramice, cărbuni şi bucăţi de lemn.În mâna dreaptă a fost descoperită o monedă, puternic oxidată. Moneda este un dinar din argintn emisă de Ungaria în timpul lui Wladislav II(1490-1516).   mormânt  Epoca medievală târzie (secolele XVII-XVIII)     M9 –a fost descoperit la -1,20m. Scheletul avea lungimea de 0,50m, aparţinea unui copil, oasele fiind puternic fragilizate. S-a descoperit o monedă, puternic oxidată, pe piept. După curăţare s-a observat că piesa este o moneda de argint, emisă de Sigismund III(1587-1632).   mormânt  Epoca medievală târzie (secolele XVII-XVIII)     Mormântul a fost sprapus parţial de M9. Schelet de matur, cu o lungime de 1,7m, orientat vest-est, avea mâna dreaptă îndoită şi îndreptată spre gât, iar stângă adusă pe stern. S-a descoperit o monedă în mâna dreaptă, la umăr. Piesa este o para emisă de Imperiul Otoman, în timpul lui Mustafa III(1757-1774).   mormânt  Epoca medievală târzie (secolele XVII-XVIII)     M11- Schelet de matur, a fost descoperit la -1,55 m şi a fost suprapus parţial de M10. Lungimea scheletului era de 1,62 m. Defunctul a fost depus vest-est, avea mandibula inferioară deplasată, mâna dreaptă adusă spre umăr, iar mâna stângă este aşezată pe piept. La demontare a apărut femurul de la un al mormânt deranjat de M 11.   mormânt  Epoca medievală târzie (secolele XVII-XVIII)     Mormântul este orientat vest-est, parţial intră sub profilul de est, iar corpul este situat lângă profilul de S. Lungimea scheletului este de1,35 m, probabil defunctul a fost un adolescent. S-a păstrat conturul complet al sicriului, mâinile sunt aşezate pe bazin, iar capul este aplecat spre stânga. Partea frontală a craniului este măcinată. În mâna dreaptă a avut o monedă, perforată şi puternic oxidată (para, Mahmud I).   mormânt  Epoca medievală târzie (secolele XVII-XVIII)     M13 a apărut la adâncimea de -1,65 m, fiind deranjat de M11. S-a păstrat doar femurul şi degetele de la picioare. Femurul lui M13 se află în zona craniului lui M11. Fără inventar.   Biserică  Epoca medievală târzie (secolul XVII)     Ziduri groase de circa 1,20-1,40m, din piatră şi cărămidă care constituie fundaţiile bisericii din secolul XVII. Prima biserica din piatră şi cărămidă a fost ridicată şi sfinţită la mijlocul secolului al XVII-lea, în timpul domnilor moldoveni Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan şi sub păstorirea episcopului Anastasie al Romanului, pe moşia serdarului Adam Movilă, de la care s-a păstrat şi numele mănăstirii. Bucurându-se de numeroase danii şi de un sprijin constant al boierilor locului, mănăstirea cunoaşte, în timp, o perioadă de propăşire.   Cimitir  Epoca modernă (secolul XVIII)         Chilie  Epoca modernă (secolele XIX-XX)         Biserică  Epoca modernă (secolul XIX)           Cercetare   Tip An Observații Instituția Nume Prenume 1. cercetare sistematică 2008 Cercetarea sistematică din anul 2008 a clarificat planimetria edificiului bisericesc, punându-se în evidenţă zonele nedezvelite anterior, perimetrul altarului, cu diaconiconul şi proscomidiarul şi zona pridvorului. Au mai fost cercetate încă nouă morminte fără a surprinde limitele de est, vest şi sud ale necropolei medievale. Muzeul Județean de Istorie Galați NICU Mircea ILIE Costel Muzeul Mixt Tecuci CIOBOTARU Paul Muzeul Judeţean "Ştefan cel Mare" Vaslui CHIRIAC Gelu, Laurențiu 2. cercetare preventivă 2006 Muzeul Județean de Istorie Galaţi MIRCEA Nicu ILIE Costel 3. cercetare sistematică 2002 ABRAL ARTPRODUCT SRL LUPU Emil Bibliografie 1. Lupu, Emil, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, 24-25, nr. 4, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1857&d=Adam-Draguseni-Galati-Manastirea-Adam-Adam-Monastery-2002 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) 2. Nicu, Mircea, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, 19, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3555&d=Adam-Draguseni-Galati-Manastirea-Adam-Adam-Monastery-2006 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) 3. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, 1218, poz. 178, https://patrimoniu.ro/images/lmi-2004/Sibiu.pdf [Ordin MCC] (sursa fişei de sit) 4. Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974, 21 [Publicaţie] 5. Nicu, Mircea, Raport cercetare arheologică preventivă, 2006 [Raport] 6. Nicu, Mircea, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2008 - VALACHICA XXI-XXII, CIMEC - Institutul de Memorie Culturală și Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, Bucuresti, 2009, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4031&d=Adam-Draguseni-Galati-Manastirea-Adam-Adam-Monastery-2008 [Publicaţie] 7. Geacu, Sorin, Mănăstirea Adam, schiţă monografică, Galați, 1998 [Publicaţie] 8. Păltanea, Paul, Vechi locaşuri de cult şi viaţă bisericească în Sudul Moldovei până în anul 1864, Monumente istorice şi izvoare creştine, Editura Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos, Galați, 1987 [Publicaţie] 9. Pocitan, Veniamin, Mănăstirea Adam- Judeţul Tutova, Glasul monahilor, 3, București, 1947 [Publicaţie] 10. Solomon, C; Stoide, C.A, Documente tecucene vol. 1, Bârlad, 1939 [Publicaţie] 11. Şerbanescu, N. I., Ştiri noi din vremea păstoriei mitropolitului V. Costachi. Noua Epitropie de la Mănăstirea Adam din judeţul Tutova, Revista Istorică Română, vol. XIV, 1, București, 1944 [Publicaţie]