Acest cimitir de inhumaţie care suprapune necropola romană a oraşului din jurul castrului se întinde pe o zonă destul de mare, în apropierea spitalului veterinar. Cercetările întreprinse în special între 1980-1984 au dus la descoperirea a cca 1200 de morminte cu un inventar foarte bogat compus din vase de lut, obiecte de podoabă (brăţări, cercei, inele), obiecte de uz casnic şi câteva arme.

În timpul cercetărilor arheologice preventive desfăşurate pe strada Republicii nr. 5A au fost descoperite două morminte de înhumaţie, puse în legătură cu o groapă datată în epoca bronzului. Mormântul M1 a fost dezvelit în limita de NV a unei locuinţe romane. Scheletul era depus în poziţie chircită pe partea dreaptă şi era orientat SV (capul) - NE (picioarele). După dimensiunea scheletului, defunctul era copil. Nu a fost descoperit inventar funerar. Mormântul de copil M2 a fost dezvelit în partea de NE a unei gropi din epoca romană. Scheletul era depus în poziţie chircită pe partea dreaptă şi era orientat SV (capul) – NE (picioarele). Nu a fost descoperit inventar funerar. După ritul şi ritualul de înmormântare, mormintele descoperite se încadrează în epoca preistorică. Astfel de morminte apar din neolitic şi până în epoca fierului (sporadic).

Pe strada Republicii nr. 5A fost identificată o locuinţă romană de tip semiadâncit, surprinsă parţial. Podeaua locuinţei a apărut la ad. de -1,30 m. Locuinţa ieşea din aria cercetată, iar pe latura sud-vestică a fost afectată de o intervenţia modernă care poate fi urmărită pe tot profilul sudic al unităţii de săpătură. Materialul arheologic recoltat constă în fragmente de cărămidă, oase de animal, ceramică de culoare cărămizie, cenuşie şi neagră. Se remarcă un fragment de castron din ceramică cărămizie, de tipul terra sigilata. Materialul recoltat se datează larg în sec. II-III. Aceleiaşi perioade îi corespunde şi groapa (G1) descoperită în capătul de NV a suprafeţei cercetate la cota de -0,70 m. Ea avea formă circular ovală (1,40 x 1,60 m) şi se adâncea până la -2,20 m. Materialul recoltat este sporadic şi constă din oase şi fragmente ceramice. În partea superioară groapa a fost astupată cu cărămizi late. Locuinţa a fost străpunsă de groapa G3, surprinsă parţial. Se poate presupune că avea formă circular-ovală şi se adâncea în stratul galben până la -1,58 m. Materialul ceramic recoltat permite încadrarea gropii tot în epocă romană.

În timpul cercetărilor arheologice de salvare din punctul Bazinul Olimpic din anul 2000 s-au conturat o locuinţă şi o groapă-cenuşar din Hallstatt C.

În timpul cercetărilor arheologice de salvare din punctul Bazinul Olimpic din anul 2000 a fost descoperită o locuinţă semiîngropată. Pe podeaua construcţiei s-au ivit numeroase fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată, o sferă din bronz şi resturi de oase de animale din Latene-ul mijlociu (sec. III a. Chr.). În colţul de NV al locuinţei dacice a fost secţionată o groapă de provizii, iar colţul de SE al locuinţei dacice a fost secţionat în perioada prefeudală de o groapă de cereale, cu fundul cuptorit, adâncită până la 0,9 m.

În timpul cercetărilor arheologice de salvare din punctul Bazinul Olimpic din anul 2000 au fost descoperite mai multe gropi de provizii datate după secolul al V-lea şi două treimi din podeaua unei locuinţe semiîngropate din secolul al VII-lea. Descoperirile arheologice sunt asociate aşezării prefeudale (sec. IV - X), localizată în vecinătatea necropolei medievale timpurii dezvelită parţial, din Calea Moţilor - Staţia de Salvare.