Campania arheologică din 2017 şi-a propus săpături în zona extra muros, în partea de SE a platoului. Materialele recuperate, în special ceramice, susţin o datare în limitele sec. III a.Chr.

Colectivul de specialişti şi-a propus o cercetare în suprafaţă în zona de V a sectorului A, prin desfiinţarea unor martori de săpătură, dar şi deschiderea de noi carouri. Cercetarea a început în luna iulie, cu finanţare din partea muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi a continuat în septembrie cu finanţarea Ministerului Culturii. S-a desfășurat și o campanie de prospecţiuni non-invazive în două puncte identificate în periegheză, la aproximativ 500 m S de cetate.

Campania arheologică din 2014 şi-a propus o cercetare în suprafaţă în zona de NV din sectorul A, prin desfiinţarea unor martori de săpătură. Împingerea începerii campaniilor arheologice 2014 în a doua jumătate a lunii septembrie a dus la imposibilitatea angajării forţei de muncă necesară pentru atingerea scopului propus în proiectul de cercetare a sitului Albeşti - Cetate. Condiţionată de acest aspect campania s-a desfăşurat între 17-30 Septembrie.

Campania arheologică din 2012 a urmărit deschiderea unor carouri noi în sectorul A, pe linia de vest a platoului. A fost realizată și o investigație în teritoriu prin metode magnetometrice şi electrometrice.

Campania arheologică din 2011 şi-a propus cercetarea zonei de SV a fortificaţiei (în paralel şi cu efectuarea unor lucrări de conservare primară). Materialele arheologice descoperite, preponderent ceramice, se plasează în limitele sec. III a.Chr.

Campania arheologică din 2010 şi-a propus efectuarea unor lucrări de conservare primară a complexelor de locuire L1-L3 din sectorul A. Au fost demontaţi martori și au fost dezafectate pavaje din interiorul spaţiilor locuite; au fost reconstituite trasee ale zidurilor: zidurile de V şi de E din L2 şi zidul de E din L3. A fost cercetată şi o suprafaţă din sectorul A, respectiv între limita sudică a L1 şi zidul Z („falsa incintă”).

Cercetarea arheologică din 2009 a avut ca obiect zona de V din sectorul A. S-a urmărit de la S, la N linia carourilor 58- 63 (între curtina de S a incintei a III-a şi turnul de colţ al incintei a II-a); 53-56, 46-47 (spaţii din interiorul fortificaţiei delimitate de ziduri de locuinţe şi pavaje) şi spre V, c. 66.

Obiectivul campaniei arheologice 2008 a fost cercetarea unor carouri din sectorul C, zona extra muros, de-a lungul incintei de E din sector A

Campania de cercetări arheologice din 2007 şi-a propus: verificarea măsurătorilor şi înregistrărilor grafice în latura de E a turnului; efectuarea unui sondaj perpendicular pe latura de S a turnului pentru stabilirea fazelor şi tehnicilor de construcţie ale fortificaţiei în acest punct; deschiderea unor carouri noi în sectorul A; executarea unor lucrări de conservare primară pentru încăperile situate pe latura de V a incintei a II-a din sector B.

A continuat investigarea cu metode geofizice a platoului pe care se află așezarea.

Campania 2005 şi-a propus cercetări ale complexelor de locuire din zona de extindere a spaţiului fortificat în sectorul A şi eventuale locuiri extra-muros (prin verificarea datelor obţinute prin măsurători geofizice).

Cercetările arheologice din 2004 au vizat spaţiul de extindere a fortificaţiei spre S (desemnat ca sector A şi lucrări de conservare primară a două locuinţe din sectorul B (situat imediat, spre N şi în continuarea sectorului A).

Campania arheologică 2003 şi-a propus cercetarea carourilor 59-62 din sectorul A. Carourile sunt situate pe linia presupusei incinte de pe latura de V a fortificaţiei. Pentru o mai bună corelare, au fost reluate carourile SA, c. 53-55 din săpăturile anterioare.

Cercetarea arheologică din campania 2002 a vizat sectorul A, carourile 6-7-13-20 şi sectorul C, caroul 58. Obiectivele urmărite au vizat raporturile între incintele păstrate şi nivelurile de amenajare a terenului; raporturile între incinte şi pavajele care urmează, la exterior, traseele acestora; complexele de locuire din interiorul spaţiului fortificat.

Săpătura arheologică din anul 2001 a urmărit cercetarea carourilor din apropierea incintei de S a sectorului B.

Campania arheologică 2000 a avut ca obiective lămurirea situaţiei incintei de Sud a sectorului B şi surprinderea eventualelor amenajări apropiate ei din sectorul A. Au fost cercetate două carouri din imediata apropiere a incintei şi alte trei din interiorul zonei fortificate a sectorului A. În viitor urmează a se investiga în special sectorul A şi, mai departe, relaţiile dintre spaţiul fortificat şi restul aşezării de pe platou.

Campania arheologică a avut ca obiective cercetarea zonei de NV a aşezării şi surprinderea, în spatiul exterior incintelor, a unor sisteme auxiliare de apărare.

În campania arheologică din 1998 s-a cercetat zona de NV din interiorul suprafeţei fortificate, sectorul B, caroul 68 şi caroul 69; a fost analizată delimitarea compartimentărilor aflate în partea de nord a aşezării, cu evidenţierea fazelor de construcţie.

Campania arheologică din 1997 a urmărit verificarea ipotezelor privind etapele amenajărilor spaţiului de nord şi nord-est al zonei fortificate. Desfiinţarea unor martori a creat suprafeţe mai mari de lucru şi a permis raportarea noilor situaţii la obiectivele cercetate anterior.

Cercetările arheologice de la Albeşti s-au desfăşurat în sectoare apropiate incintei de Est şi Nord. Situaţia surprinsă în sectorul C, caroul 64 documentează etapele amenajării fortului în acest sector, într-o succesiune cronologică coerentă; 1) incintă faza I; încetarea funcţionării incintei I; 2) incintă faza a II-a; stradă Est-Vest contemporană amenajării incintei a II-a; 3) în faza a III-a strada îşi încetează funcţionarea şi pe ea se amenajează locuinţe din S.B, c.5.

Cercetările s-au desfăşurat în interiorul fortificaţiei, în câteva carouri situate în apropierea laturii de est a incintei. Au fost cercetate două complexe de locuire în sectorul B şi raportarea acestora la căile de acces interioare.

Tehnica de cercetare arheologică a cetății Albești a urmat sistemul caroiajului de 4 x 4 m (cu martori de 1 m). O observaţie care s-a conturat în primele campanii de săpătură are în vedere dispunerea locuinţelor de-a lungul laturilor incintelor; spaţiul central al fortului rămâne în continuare neocupat de locuinţe şi pare a fi folosit ca loc de schimburi comerciale, dovadă cantitatea mare de ceramică recoltată de aici.