Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
31146.01 |
Nume
|
|
Fortificaţia de epocă medievală timpurie de la Almaşu Mic - Dealul Pădurea Ţâclu |
Județ
|
|
Bihor |
Unitate administrativă
|
|
Sârbi |
Localitate
|
|
Almaşu Mic |
Punct
|
|
Dealul Pădurea Ţâclu |
Reper
|
|
Situl se află la aproximativ un km sud de satul Almaşu Mic. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Valea Almaşului |
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
Forma de relief
|
|
deal |
Utilizare teren
|
|
pădure |
Categorie
|
|
locuire; descoperire izolată |
Tip
|
|
aşezare civilă; sistem defensiv; tezaur |
Descriere
|
|
Artefactele arheologice descoperite, ceramică şi piese din metal se încadrează în perioada secolelor XI-XIII. Cu ocazia cercetărilor au fost descoperite şi două tezaure din perioada medievală timpurie (secolul al XIII-lea), unul monetar şi unul de podoabe din argint care au fost predate Muzeului Ţării Crişurilor pentru inventariere. |
Observații
|
|
Locul fortificaţiei a fost semnalat de către Nicolae Nistoroiu în anul 2010, într-un scurt articol publicat în revista ”Crisia” din acel an. În 2017 a fost efectuată o vizită la locul semnalat, la care au participat reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor, Lucian Silaghi – directorul instituţiei, arheologul Marinel Roşu şi arheologul Florin Sfrengeu de la Departamentul de Istorie al Universităţii din Oradea, ocazie cu care s-au observat la suprafaţa solului mai multe fragmente ceramice. S-a luat decizia efectuării unui diagnostic de teren în 2018.
Au fost observate mai multe intervenţii în sol, inclusiv un drum forestier care taie şanţul şi valul fortificaţiei, precum şi o zonă cu platforme de jur împrejurul dealului, pe 3 părţi. |
Descoperitor
|
|
Nicolae Nistoroiu |
Data descoperirii
|
|
2010 |
Suprafața sitului
|
|
8270 mp |
Stare de conservare
|
|
medie / 14.12.2023 |
Riscuri naturale
|
|
Animale: 3 / 14.12.2023 |
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 3 / 14.12.2023 |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
29.01.2024
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
aşezare fortificată
|
Epoca medievală timpurie
(secolele XI-XIII)
|
|
|
|
|
val de pământ cu şanţ de apărare
|
Epoca medievală timpurie
(secolele XI-XIII)
|
|
|
Sistemul defensiv a fost identificat la limita sudică a sitului - barează accesul dinspre sud în incinta fortificată apărată natural pe 3 laturi. Valul de pământ a fost construit cu pământul excavat din şanţul adiacent, fără miez de piatră sau casete din lemn. În zona secţionată valul s-a păstrat pe înălţimea de 1,40 m la coamă faţă de bază şi o grosime de 7 m la bază iar şanţul se adânceşte până la 0,8 m faţă de nivelul actual de călcare având o lăţime de 4 m. Se presupune că pe coama valului a existat o palisadă din lemn deoarece au fost remarcată o groapă de par pe coama valului.
|
|
tezaur monetar
|
Epoca medievală timpurie
(secolul al XIII-lea)
|
|
|
Tezaurul monetar a fost descoperit în partea central-estică a incintei fortificate. Este compus din 122 de monede, 37 monede de diametru 11-13 mm şi 85 monede cu diametru15-18 mm, după lipirea a 5 fragmente. Monedele au foste emise pe parcursul secolului al XIII-lea, în timpul regilor Andrei al II-lea (1205-1235), Bela al IV-lea (1235-1270), Ştefan al V-lea (1270-1272) şi Ladislau al IV-lea (1272-1290). Cele mai numeroase monede sunt denarii emişi în Slavonia în a II-a jumătate a secolului al XIII-lea. Pe avers au reprezentat un jder şi legenda: +MONETA REGIS P SCLAVONIA. Pe revers este reprezentată crucea patriarhală, flancată deasupra de o semilună şi o stea iar jos de capetele încoronate al regelui şi reginei. Monedele urmează a fi studiate de specialiştii din domeniul numismaticii pentru determinare şi valorificare ştiinţifică.
|
|
tezaur de podoabe
|
Epoca medievală timpurie
(secolul al XIII-lea)
|
|
|
A fost descoperit în partea sud-vestică a incintei fortificate. Tezaurul este compus din 5 inele sigilare, 4 întregi şi unul cu cap de bour din care lipseşte un fragment, 2 cercei fragmentaţi cu câte 2 ornamente sferice, două ornamente sferice similare celor de pe cercei, dar mai mari, probabil de influenţă bizantină.
|
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
diagnoză
|
2018-2019
|
Cercetările de diagnostic arheologic efectuate, în urma solicitării Direcției Județene pentru Cultură Bihor, din iulie 2018 și noiembrie 2019, au avut drept scop determinarea perioadei în care a fost construită fortificația cu val de pământ și șanț. S-a săpat o secțiune de 22 metri lungime și 1,5 m lățime, care taie valul și șanțul, precum și 3 casete în interiorul fortificației.
|
Universitatea din Oradea
|
DUMITRAȘCU
|
Sever
|
SFRENGEU
|
Florin
|
Direcția Județeană pentru Cultură Bihor
|
ROȘU
|
Marinel
|
SILAGHI
|
Lucian
|
|
Bibliografie
|
1.
Sfrengeu, Ioan Florin, Fortificație medievală Dealul Pădurea Țâclu, 2020 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
|
2.
Nistoroiu, Nicolae, Cetatea de pământ de la Almașu Mic (comuna Sârbi, județul Bihor). Precizări privind descoperirea unei fortificații de tip ,,pinten barat", necunoscută până acum în literatura de specialitate, Crisia, XL, 2010, 361-363 [Publicaţie]
|
|
|
|
|