Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   64960.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   CV-I-s-A-13036
Nume   Aşezarea fortificată eneolitică de la Ariuşd - Dealul Tyiszk
Județ   Covasna
Unitate administrativă   Vâlcele
Localitate   Ariuşd
Punct   Dealul Tyiszk
Punct alte denumiri   Pisc
Punct alte denumiri, alte limbi   Tyiszkhegy
Reper   la 300 de m NV de sat
Reper hidrografic - nume   Ariuşd
Reper hidrografic - tip   pârâu
Utilizare teren   păşune
Categorie   locuire
Tip   aşezare militară
Descriere   Staţiunea eneolitică este mărginită din toate părţile de râpe abrupte. Spre NE se leagă de dealul Tyiszk-ul de Sus printr-o şa lungă de 58 m şi strâmtă de 4-5 m, tăiată printr-un şanţ dublu artificial, săpat în epoca eneolitică.
Observații   O aşezare fortificată cu mai multe nivele de locuire între care s-au găsit şi materiale aparţinând culturii Boian.
Descoperitor   B. Orbán
Data descoperirii   1869
Suprafața sitului   5400 mp
Data ultimei modificări a fişei   02.12.2014
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
unealtă / spatulă Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
unealtă / săpăligă Eneolitic Cucuteni-Ariuşd   Sunt din coarne de cerb.  
podoabe / amuletă Eneolitic Cucuteni-Ariuşd   Amuleta esra din un fragment de colţ de mistreţ.  
armă / lamă de cuţit Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
armă / topor Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
podoabe / Brăţări Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
Aşezare fortificată  Eneolitic Cucuteni - Ariuşd  

Stratul arheologic al staţiunii are o grosime de 3,5 m şi cuprinde şapte iar şase dintre ele se referă la două aşezări eneolitice succesive, numite de G. Childe Ariuşd I şi Ariuşd II. Cele două aşezări sunt marcate prin cele două straturi de vălătuci arşi şi de vetre. F. Lázló nu a găsit deosebiri importante şi a tras concluzia că aparţin aceleiaşi culturi, înrudită cu cultura Cucuteni.
Locuinţele erau de suprafaşă, de formă patrulateră, orientate N-S. Construite din pari de lemn înfipţi în pământ şi uniţi prin grinzi transversale, acestea erau acoperite cu paie şi trestie. Interiorul lor a fost împărţit în două încăperi. În cele două aşezări s-au constatat numeroase vetre cu marginile înălţate şi cuptoare de formă conică, simple, înalte de cca. 0,60-0,70 m şi cu un diametru de 1,40-1,70 m. S-au descoperit şi gropi de forme diverse forme mai ales în stratul inferior de vălătuci arşi (Ariuşd II) în care s-au găsit resturi de vetre, cioburi, cărbuni, cenuşă, oase de animale. Staţiunea era apărată (în faza Ariuşd I) prin două valuri longitudinale, paralele şi întărite cu palisadă.
Inventarul aşezărilor constă în obiecte de piatră, de os, de metal, de lut ars, vase si fragmente de vase.
Ceramica de la Ariuşd era lucrată cu mâna şi a fost împărţită în trei categorii: ceramică monocromă, ceramică fină bicromă (neagră ori brun roşcată), ceramică tricromă (alb, roşu, negru). În afară de vase s-au descoperit şi linguri, figurine antropomorfe (feminiatea steatopigă), figurine zoomorfe, obiecte de utilitate sau poadoabe. Figurinele masculine sunt foarte rare, un exemplu fiind o figurină reprezentând un bărbat şezând pe un postament, din care se mai păstrează partea inferioară.

CV-I-s-A-13036 
armă / topoare Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
armă / lamă de cuţit Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
unealtă / răzuitor Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
armă / vârf de săgeată Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
unealtă / percutor Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
unealtă / perforator Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
unealtă / piatră de măcinat Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
unealtă / împungător Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
unealtă / sule Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
unealtă / ac Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
unealtă / daltă Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
unealtă / instrument pentru decorat ceramică Eneolitic Cucuteni-Ariuşd   Instrumentul este dinţat, făcut din coarn de cerb.  
armă / topor Eneolitic Cucuteni-Ariuşd   Topoarele sunt din coarne de cerb.  
podoabe / amuletă Eneolitic Cucuteni-Ariuşd   Amuleta era dintr-un molar de cerb.  
podoabe / mărgele Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
podoabe / inele Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
podoabe / brăţări Eneolitic Cucuteni-Ariuşd      
Aşezare  Epoca bronzului Schneckenberg  

La suprafaţa staţiunii eneolitice s-au găsit fragmente ceramice ornate cu impresiuni de sfoară şi un târnăcop cu braţe opuse.

 

Bibliografie
1. Laszlo Attila, Aluta, 11-12, Sfântu Gheorghe, 1980, 11-21. [Publicaţie]
2. Laszlo Attila, Aluta, 17-18, Sfântu Gheorghe, 1988, 121-135. [Publicaţie]
3. Comşa, Eugen, Aluta, 17-18, Sfântu Gheorghe, 1988, 115-119. [Publicaţie]
4. Comşa, Eugen, Neoliticul pe teritoriul României, Bucureşti, 1987, 18, 24, 57, 100, 119, 126. [Publicaţie]
5. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
6. Vasiliev, Velentin; Székely Zoltan; Székely Zsolt; Crişan, Viorica, Repertoriul arheologic al judeţului Covasna, Muzeul Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, 1998, 152-154 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
7. Maxim, Zoia, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice, 1999, nr.46 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
8. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p.994, poz.22 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
 
 
Scroll