În cursul săpăturilor preventive din situl Baba Ana 2 a fost cercetat un tumul care, cel mai probabil, a fost construit într-o singură etapă, la începutul epocii bronzului (avea o singură manta). În sprijinul acestei afirmaţii pot fi aduse ca argumente elementele de ritual funerar ale mormântului central (M21): groapă rectangulară, poziţia pe spate cu picioarele chircite a scheletului, prezenţa unor resturi de material vegetal descompus, precum şi a pigmentului de ocru. Aceleaşi elemente de ritual funerar sunt prezente în M4 şi M14, cu diferenţa că cel din urmă era chircit pe dreapta.

Ca o ipoteză de lucru, încadrăm mai larg în epoca timpurie sau mijlocie a epocii bronzului mormintele M7 (groapă cu treaptă şi nişă?; chircit pe stânga), M8 (chircit pe dreapta), M10 (chircit pe stânga), M12 (chircit pe stânga), M13 (chircit pe dreapta), M17 (groapă rectangulară; chircit pe stânga), M18 (groapă ovală; chircit pe dreapta), M19 (pe dreapta?) şi M20 (chircit pe dreapta).

O datare ceva mai sigură o are M15 (groapă rectangulară; chircit pe dreapta). Judecând după ceaşca cu analogii în mediul Monteoru final, acest mormânt ar putea fi datat la finele bronzului mijlociu sau începutul bronzului final.

M11 (groapă ovală, foarte alungită; orientat N-S) avea depusă la picioare o cană lucrată la roată, iar la şoldul drept un pumnal de fier cu inel la mâner. Pumnalul îşi găseşte bune analogii printre descoperirile sarmatice din sec. II-III d.Hr.

Următoarea etapă de utilizare a tumulului ca spaţiu funerar este „jalonată” de M3 (groapă ovală; decubit dorsal; 292ºVNV), în care a fost descoperită o cataramă de tip „liră”, datată în mare în secolele XI-XIII d.Hr. Alte câteva morminte în decubit dorsal (M1, M2, M5, M6 şi M16) au şi ele scheletele orientate în sector nord-vestic. În lipsa oricăror elemente de inventar atribuirea lor este deocamdată problematică. Totuşi, nu putem exclude posibilitatea ca ele să aparţină în linii mari aceleiaşi epoci.

În cursul săpăturii de la Baba Ana – Sit 2, atât în stratul arabil, cât şi în stratul de pământ negricios care suprapunea mantaua tumulului, a apărut sporadic material ceramic de factură Sântana de Mureş – Černjahov (extrem de fragmentar, atipic ca formă). Totuşi, nu este clar în ce măsură complexele nefunerare care au deranjat tumulul au vreo legătură cu prezenţa acestui material ceramic pe tumul.