Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
159669.04 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
TL-I-s-B-05736 |
Nume
|
|
Horreum-ul romano-bizantin de la Babadag - Podul Topraichioi |
Județ
|
|
Tulcea |
Unitate administrativă
|
|
Oraş Babadag |
Localitate
|
|
Babadag |
Punct
|
|
Podul Topraichioi |
Reper
|
|
Horreum-ul fortificat se află la 250 m vest de km 30 al DN 22 Tulcea-Constanţa, pe un mic promontoriu cu altitudinea medie de 10-12 metri, apărat dinspre sud-est - est de un pârâu, la limita de NE a teritoriului administrativ al oraşului, la S de lacul Topraichioi. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Topraichioi |
Reper hidrografic - tip
|
|
baltă |
Forma de relief
|
|
deal |
Categorie
|
|
locuire |
Tip
|
|
aşezare militară |
Descriere
|
|
În noiembrie 1978 au fost realizate trei secţiuni perpendiculare pe laturile de S. V şi N ale fortificaţiei. iar traseul laturii de E a fost identificat prin două mici casete. În anii 1979-1983 au fost efectuate săpăpături sistematice. Fortificaţia a fost cercetată exhaustiv şi au fost realizate cîteva sondaje în aşezarea extramurană. Au fost identificate şapte niveluri de locuire (N I-VII). Primele trei niveluri corespund primei faze de construcţie a fortificaţiei (A). iar următoarele. celei de-a doua (B); ultimul nivel a fost surprins doar în zona extramurană. Nivelul I coincide cu construcţia fortificaţiei în 369-370. în timp ce sfârşitul ultimului nivel este plasat în al treilea sfert al sec. V. |
Observații
|
|
În anul 1978 stratul vegetal a fost ras cu buldozerul, fiind distruse ultimele nivele de locuire. |
Descoperitor
|
|
Andrei Opaiţ |
Data descoperirii
|
|
1978 |
Suprafața sitului
|
|
885.5 mp |
Stare de conservare
|
|
precară / 27.07.2020 |
Riscuri antropice
|
|
Demolare: 4 / 07.12.2023; Afectare parţială: 4 / 27.07.2020; Vandalism: 4 / 07.12.2023; Furturi: 4 / 07.12.2023 |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
08.12.2023
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Horreum
|
Epoca romano-bizantină
(sec. IV - VI)
|
romano-bizantină
|
|
Fortificaţia este perfect dreptunghiulară. Zidul de incintă. realizat în tehnica opus quadratum la ambele paramente. are o grosime de 3.40 m; acesta închide o suprafaţă de 532 mp. Elevaţia se păstrează pe o înălţime maximă de 1.50 m. Dimensiunile interioare ale fortificaţiei sunt de 38 x 14 m. În interior au fost surprinşi şase piloni dreptunghiulari. cu o suprafaţă de aproape 2 mp. Pe mijlocul laturii de E. fortificaţia prezintă o poartă-turn. ce închide un spaţiu de 6.40 x 5.40 m. În urma cercetărilor a fost descoperită o cantitate imensă de materiale arheologice – ceramică încadrată în toate categoriile funcţionale. vase de sticlă. opaiţe. unelte. arme. monede. În ceea ce priveşte descoperirile numismatice. din campaniile 1978-1983 provin 750 de monede izolate (din care doar şapte sunt anterioare sec. IV) şi 826 incluse în cinci tezaure. La acestea se adaugă alte câteva zeci de piese şi un tezaur cu peste 200 de monede recuperate de noi în ultimii ani. Paramentul său este format din blochete de piatră de calcar, ce au dimensiunile de cca. 0.40X0.20 m, frumos ecarisate la partea exterioară, legate cu mortar de culoare roz cu cărămidă pisată în compoziţie. La 0.80 m de la plintă se observă un şir de pietre plate care înlocuiesc cărămizile şi servesc la regularizarea asizelor. Emplectonul este format din pietre de diferite dimensiuni înecate într-o masă de mortar. Plinta este lată de 0.20 m şi este realizatădin pietre plate şi foarte înguste. Zidul are o grosime constantă de 3.40 m de la plintă în sus, fiind executat în tehnica opus quadratum la ambele paramente. El închide un perimetru de 532 mp. Dimensiunile interioare ale fortificaţiei sunt 38X14 m, iar cele exterioare de 44x22 m. În interiorul edificiului se găsesc 12 piloni centrali, dispuşi simetric, pe mijloc, în şase perechi. Prima şi ultima pereche sunt flancate de câte p pereche de pilaştri laterali care fac corp comun cu zidul de incintă. Distanţa între pilaştrii aceleiaşi perechi este de 10 m, iar cea dintre perechile de pilaştri de 23.5 m.
|
|
Aşezare rurală
|
Epoca romano-bizantină
(sec. IV - VI)
|
|
|
În a doua fază de funcţionare horreum-ul a fost transformat în zonă de locuit. Astfel, în colţul de nord-vest al fortificaţiei a fost surprinsă o încăpere. Aici s-a descoperit o mare cantitate de chirpici precum şi o vatră lângă care se găseşte un mare vas de provizii (dolium). Spaţiul dintre pilaştrii a fost împărţit cu mici pereţi făcuţi din piatră şi pământ.
|
|
Poartă
|
Epoca romano-bizantină
(sec. IV - VI)
|
|
|
Pe latura de est a horreum-ului se află poarta. Aceasta prezintă o variantă constructivă originală, constituind de fapt o poartă-turn aflată la 14.50 m de colţurile de nord-est şi sud-est ale zidului. Întreg ansamblul constă din două intrări. Una în dreptul zidului iar alta în exteriorul acestuia, realizându-se o intrare în cleşte. Poarta-Turn are laturile lungi de 10.10 m şi groase de 3.20 m, iar laturile scurte măsoară fiecare 4.60 m lungime şi 3.10 m lăţime, lăsând între ele un spaţiu de acces. Aceasta constituind prima intrare. Pragul intrătii, fromat din dale mari de piatră rectangulare, este păstrat numai parţial fiind afectat de demantelările din epoca modernă.
|
|
locuire
|
Epoca romană timpurie
(sec. I p. Chr.)
|
|
|
În perimetrul fortificaţiei a fost descoperită şi o groapă de epocă romană timpurie (sec. I p. Chr.) ce conţinea fragmente ceramice lucrate la roată şi la mână (acestea din urmă de tradiţie getică) şi oase de animale.
|
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
cercetare sistematică
|
1981-1983
|
Cercetări în zona extra muros.
|
|
|
|
2.
|
cercetare sistematică
|
1979-1982
|
Eforturile s-au concentrat asupra fortificației
|
|
|
|
3.
|
cercetare de salvare
|
1978
|
|
Muzeul Deltei Dunării
|
OPAIȚ
|
Andrei
|
|
Bibliografie
|
1.
Iliescu, Octav, SCN, II, 1958, 450, nr. 71 [Publicaţie]
|
2.
Listei Monumentelor Istorice, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 113 bis/15.II.2016
MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 2507, poziția 51 [Baza LMI]
|
3.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
4.
Opaiţ, Cristina, Unele consideraţii privind vasele de sticlă din burgul roman tîrziu de la Topraichioi, Pontica, XVIII, Constanţa, 1985, p. 249-257 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
5.
Munteanu, M.; Ocheşanu, R.,, Descoperiri monetare în satele din Dobrogea romană (sec. I-III e.n.), Pontica, VIII,, Constanţa, 1975, p. 175-213 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
6.
Alexandrescu, Petre, Histria în epoca arhaică, Pontica, XIX, Constanţa, 1986, p. 24 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
7.
Opaiț, Andrei, O nouă fortificație romano-bizantină în nordul Dobrogei - Topraichioi. Raport Preliminar, Peuce, VIII, Tulcea, 1980, 425-436 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
8.
Opaiț, Andrei; Zahariade, Mihail; Poenaru-Bordea, Gheroghe; Opaiț, Cristina, Fortificația și așezarea romană târzie de la Babadag-Topraichioi, Peuce, X, Tulcea, 1991, 185-353 [Publicaţie]
|
9.
Opaiț, Andrei; Zahariade, Mihail, Cercetările arheologice de la fortificaţia romano-bizantină de la Topraichioi-Babadag, Materiale şi cercetări arheologice, 14, București, 1980, 335-341 [Publicaţie]
|
10.
Opaiț, Andrei, Local and Imported Ceramics in the Roman Province of Scythia ( 4th - 6th centuries AD). Aspects of economic life in the Province of Scythia, BAR International Series 1274, Archaeopress, 2004, 109 [Publicaţie]
|
11.
Paraschiv, Dorel, 2016 [Fişă de sit]
|
12.
Băjenaru, Constantin, Minor fortifications in the Balkan-Danubian area from Diocletian to Justinian, Cluj-Napoca, 2010 [Publicaţie]
|
|
|
|
Fotografii sit
|