Aşezarea geto-dacică are două niveluri de locuire. Primul nivel aparţine secolelor IV-III a. Chr., iar al doilea perioadei secolelor II-I a.Chr.. au fost cercetate 20 de gropi menajere din care 9 aveau profilul "cilindric" şi 11 profilul în formă de "clopot". Umplutura lor conţinea un material arheologic destul de sărac: bucăţi de chirpici ce păstra urmele nuielelor, fragmente de vatră, două ace fragmentare din fier, precum şi ceramică din repertoriul tradiţional care permite încadrarea majorităţii gropilor în etapa mai nouă de locuire a aşezării, respectiv, secolele II-I a.Chr..

Au fost cercetate peste 20 de locuinţe semiîngropate, 2 bordeie, o locuinţă de suprafaţă şi mai multe gropi menajere. Inventarul descoperit în stratul de cultură şi în locuinţe, constă din oase de animale şi numeroase fragmente ceramice, parţial întregibile, de tradiţie dacică şi romană provincială, lucrate atât cu mâna, cât şi la roată, dintr-o pastă asemănătoare, având în compoziţie nisip şi pietricele, în proporţii variabile. Forma dominantă este borcanul, care numără o mare varietate de dimensiuni şi profile. S-au găsit fragmente dintr-o cană cu toartă şi gura trilobată, lucrată la roată din pastă zgrunţuroasă, decorată cu benzi de striuri pe umăr şi arsă cenuşiu-gălbui. Statistic, numărul vaselor lucrate la roată este superior celor lucrate cu mâna. Importurile bizantine sunt atestate de câteva fragmente de amfore, unele fiind decorate cu striuri orizontale, uşor vălurite. S-au mai recoltat: un împungător din os, zgură de fier, două lame de cuţit, un piron cu floarea rectangulară, un fragment de seceră şi o spatulă din fier.

Materialele se află depozitate la Muzeul Bucureşti.

Au fost cercetate trei gropi menajere din a căror umplutură negricioasă s-au scos oase de animale, ceramică specifică şi o fusaiolă bitronconică.

Materialele se află depozitate la Muzeul Bucureşti.

Din secolele XVIII-XIX au fost cercetate 4 gropi menajere, un cuptor şi un bordei.

Materialele se află depozitate la Muzeul Bucureşti.