Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
|
|
Cod RAN
|
|
158467.02 |
|
Nume
|
|
Cetatea de epocă medievală de la Berini - Cetatea turcească |
|
Județ
|
|
Timiş |
|
Unitate administrativă
|
|
Sacoşu Turcesc |
|
Localitate
|
|
Berini |
|
Punct
|
|
Cetatea turcească |
|
Punct alte denumiri
|
|
Obiectiv 1 |
|
Reper
|
|
Fortificaţia de pământ a fost identificată la nord de localitatea Berini, pe malul unui braţ al Pogănişului, actualmente inactiv. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Pogăniş |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
|
Forma de relief
|
|
câmpie |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare civilă |
|
Descriere
|
|
Încă de timpuriu, din anul 1880, Beriniul intră în atenţia istoricilor, prin aducerea în Muzeul din Timişoara a şase fragmente ceramice, culese de pe malul Pogănişului, din zona „vechii cetăţi de pământ” de la Berini. Piesele nu sunt încadrate cronologic. Informaţiile legate de acest punct se vor rostogoli în istoriografia maghiară de la finele secolului XIX şi începutul secolului XX, însă date mai precise cu privire la locaţia acestora nu vor mai apărea. Istoriografia românească preia aceste date, cetatea de la Berini ajungând chiar să fie corelată cu importanta localitate medievală Chery, căutată de istorici şi localizată în numeroase alte puncte, dar care se pare că aceasta se află în cu totul altă locaţie, pe malul Timişului.
Localizarea fortificaţiei în teren a avut loc în cadrul unei periegheze personale a lui Cristian Floca, din 2011, ponită de la informaţia regăsită în repertoriul lui S.A. Luca, 2006, p. 35, care menţionează o cetate de pământ la Berini, fără alte precizări. Redăm aici notele inedite din jurnalul de teren de la data descoperirii: “Cetatea turcească/de pământ – localizarea acestui punct era inexistentă, la fel şi datarea. Din discuţiile cu localnicii am reperat punctul la N de sat, pe unul din braţele Pogănişului. Din observaţiile primare, avem de-a face cu o fortificaţie medievală (sec. XIV-XVI?) cu 3 şanţuri de apărare, care barează braţul de apă natural. Şanţurile au până la 2 m adâncime şi 6 m lăţime, păstrându-se în această stare datorită lipsei intervenţiei mecanizate aici. Deşi vizibilitatea este nulă, efectuarea unui mic sondaj de verificare în centrul (mai înalt) al sitului, a evidenţiat puternice urme de incendiere, cu straturi masive de chirpici, de care nu s-a putut trece cu micul hârleţ. Pe lângă acest chirpici, s-au descoperit fragmente ceramice databile în evul mediu dezvoltat, probabil şi târziu, şi două cuie/piroane. Un alt aspect interesant este relatarea localnicului legată de zona malului stâng al Pogănişului, pe sectorul Otveşti, Berini, care ar reprezenta zona satului bătrân, a fostului Berini”. |
|
Observații
|
|
Suprafaţa sitului nu a fost delimitată în Studiu de fundamentare pentru PUG din anul 2022, aşadar nu cunoaştem localizarea sa exactă pentru a putea adăuga coordonatele geografice în Serverul Cartografic pentru Patrimoniu Cultural Naţional. |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
20.03.2024
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
Cetate
|
Epoca medievală
(secolele XIV-XV)
|
|
|
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
evaluare de teren
|
2011
|
|
Academia Română - Filiala Timișoara
|
FLOCA
|
Cristian
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Micle, Dorel; Floca, Cristian; Ardelean, Adrian, Studiu de fundamentare pentru definirea, instituirea și delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniu archeologic pentru comuna Sacoșu Turcesc, județul Timiș, Plan Urbanistic General, 2022 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
|
| |
|
|
|
