Aşezare deschisă, plasată pe o terasă nu prea înaltă din apropierea râului Sabar, la cca 200 de metri nord de vechea albie a apei curgătoare. Au fost cercetate atât locuinţe de suprafaţă cât şi bordeie. În cadrul campaniilor din anii 70, arheologul Mioara Turcu a cercetat 23 astfel de locuinţe. Locuinţele de suprafaţă erau grav afectate de lucrările agricole. Unele prezentau un contur elipsoidal, iar altele erau rectangulare. Dimensiunile erau modeste, între 4 x 3,25 m şi 4,5 x 2,7 m. Nivelul arheologic pentru locuirea La Tene începe de la 0,3 - 0,45 m şi are o grosime de 20 - 30 cm, Prezintă un pământ de culoare cenuşie. Bordeiele se adâncesc până la 1,4 m şi au un plan patrulater cu colţurile rotunjite sau elipsoidale, cu vetre simple formate dintr-o crustă tare, pământ bine ars, sub care se află un strat de pământ galben ars. În niciun caz nu s-a observat vreo urmă de amenajare a podelei, de intrare sau groapă de par. Pe lângă locuinţe s-au descoperit şi gropi menajere, în cadrul săpăturilor din anii 70 fiind cercetate 4. În ceea ce priveşte descoperirile arheologice predomină ceramica grosieră lucrată la mână dar şi la roată. Forma predominantă este vasul borcan. Au fost descoperită şi ceramică fină (fructiere) dar şi imitaţii după vase greceşti. De remarcat este o amforă rhodiană ştampilată cu numele preotului eponim Aristopolis, datată în a doua jumătate a secolului al II-lea a. Chr.

La limita estică a aşezării La Tene a fost descoperită o locuinţă de suprafaţă de formă patrulateră, cu colţurile rotunjite. Pământul este de culoare cenuşie. Descoperirile ceramice se împart în două categorii: ceramică grosieră, lucrată cu mâna, care predomină şi ceramică lucrată la roată. În interiorul locuinţei a fost descoperită şi o monedă din timpul lui Gallienus.

Suprapune aşezarea de epocă La Tene. În cadrul cercetărilor sistematice din anii 70 au fost cercetate 17 locuinţe de suprafaţă sau semiîngropate, situate pe terasa mai înaltă a Sabarului, la o distanţă ceva mai mare faţă de albia râului. Predominau locuinţele de suprafaţă. Bordeiele aveau un plan pătrat sau de trapez, cu dimensiuni variabile: 4,64 x 4,1, 3,5x3 sau 4x4 m. Locuinţele de suprafaţă erau dreptunghiulare, cu colţurile rotunjite. Aveau o singură încăpere, iar la extremitatea de sud-vest sau nord-vest prezentau un cuptor menajer cu vatră rotundă. Şi bordeiele prezentau cuptoare.

La marginea de nord-est a sitului, în cadrul cercetărilor din anul 2018 a fost identificată şi o aşezare neolitică. A fost cercetată o vatră. Majoritatea materialului arheologic din acest strat este format de fragmente de la vase, de diverse dimensiuni, unele lucrate din pastă având în compoziţie numai pleavă, altele puţină pleavă şi mai mult sau mai puţin nisip, arse atât în mediu reductor cât şi oxidant, cu stratul de barbotină erodat în diverse proporţii. Decorul din benzi netede, alternând cu benzile haşurate în reţea, existent pe trei fragmente de vase modelate din pastă cu nisip şi puţină pleavă, arse la negricios-cenuşiu.