S-a cercetat o aşezare de tip tell cu mai multe niveluri de locuire, evidenţiate prin resturile masive ale unor locuinţe de suprafaţă. Inventarul arheologic descoperit este extrem de bogat (unelte de piatră, os şi corn şi vase din lut ars, dintre care se remarcă cele decorate cu motive pictate cu grafit şi cu pictură roşie).

S-au cercetat mai multe locuinţe de tip bordei, cu inventar bogat. Se remarcă numărul mare din unelte de piatră, precum şi marea cantitate de vase de lut ars, decorate în tehnica exciziei şi incrustţaiei (tablă de şah, dinţi de lup, meandre).

Din punct de vedere arheolog;c, aşezarea şi necropola atribuite getilor suprapuneau aşezarea culturii Sabatinovka - Noua - Coslogeni, fiind extrem de interesante din punct de vedere ştiinţific. Aşezarea s-a evidenţiat datorită resturilor de locuinţe şi gropilor, in care s-a descoperit o mare cantitate de unelte şi de vase din lut tipice civilizaţiei getice. Necropola getică este de incineraţie, în gropile mormintelor găsindu-se atât urne
funerare cat şi vase de ofrandă. în cazul aşezării şi necropolei getice, atrage atenţia numărul foarte mare de vase greceşti şi elenistice -
amfore, cupe. căni - fapt care sugerează ideea că aşezarea de la Brăiliţa a fost un important punct de desfacere a mărfurilor greceşti (emporium), negustorii greci şi daci utilizând Dunărea ca drum comercial.

între calea străzile Viilor, Mircea Mălăeru şi Dumbrava Roşie s-au executat sondaje ce-au evidenţiat urme de locuinte şi gropi cu material arheologic tipic pentru civilizaţia romanească medievală veche.

S-au descoperit resturi de locuinţe şi gropi, iar materialul arheologic este format din unelte specifice din piatră, os şi corn şi din vase de lut - în acest caz se remarcă vasele de tip sac şi ceştile cu toarta suprainăftată.

Între Str. Viilor şi Str. Dumbrava Roşie s-au executat mai multe sondaje ce-au evidenţiat gropi de bordeie şi gropi cu resturi menajere. Materialul descoperit este format din unelte şi din vase specifice, decorate cu motive incizate şi imprimate.

Cele peste 300 de morminte de înhumaţie cercetate sunt atribuite mai multor orizonturi cultural-cronologice:eneoliticul târziu - culturile Cernavoda I şi Cernavoda III; Bronz timpuriu - complexul
cultural Usatovo - Folteşti - Cemavoda li şi complexul cultural al mormintelor de stepă . Inventarul descoperit în aceste morminte este interesant şi important pentru definirea evoluţiei culturale a estului României şi a estului Bulgariei în perioada 3.800 - 2.800 î. Hr. Se remarcă numărul mare de arme din piatră,
obiectele de podoabă din marmură, scoică şi os, dar şi numărul impresionant de vase din lut. La Brailita s-a descoperit cea mai mare şi mai bogată necropolă de la finalul eneoliticului şi începutul epocii bronzului, studiul mormintelor evidenţiind trăsăturile fundamentale ale procesului de indoeuropenizare (formare a popoarelor indoeuropene).