Stăreţia, de plan aproximativ pătrat, are un beci semi îngropat, de mari dimensiuni, datând din vremea lui Matei Basarab şi un parter înalt, refăcut de Constantin Brâncoveanu. Se află în colţul de nord-vest al incintei mănăstirii. Locuinţele şi încăperile stăreţiei, dispuse pe două niveluri, se extind pe axa nord-estică. Constatin Brâncoveanu a modificat clădirea stăreţiei prin reîmpărţirea etajului şi prin adăugarea unui corp cu două nivele, alipit zidului de apărare. Stăreţia comunică cu turnul clopotniţă printr-o încăpere boltită. Ruinele fostei reşedinţie a administratorilor mănăstirii prezintă elemente arhitectonice corespunzătoare stilului gotic târziu.

Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” sau biserica mare a fost construită în 1699 de domnitorul Constantin Brâncoveanu pe locul unei biserici mai vechi. Pentru biserica construită în 1699 s-a păstrat planul predecesoarei sale mai mici, căruia i s-a micşorat însă raza absidelor laterale, a fost mărită cea estică, iar compartimentul vestic al naosului a fost amplificat. La vest de pronaos, a fost construit un pridvor deschis, cu 5 arcade semicirculare descărcate pe 8 coloane de piatră, plasate pe un parapet de zid. Coloanele erau destul de scunde, cu un capitel decorat cu frunze de stejar stilizate şi o bază aproape plată, iar la ambele extremităţi cu vrejuri sculptate în relief. Biserica "Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Brâncoveni este o biserică de plan triconc cu turlă pe naos şi pe pronaos şi cu pridvor pe vest, mărginit de arcade semicirculare pe coloane din piatră, cu capiteluri şi baze decorate. La interior pictură murală brâncovenească repictată la 1842. La exterior biserica păstrează ancadramentul uşii de vest, în stil brâncovenesc, foarte bogat decorat şi cu pisanie de la Constantin Brâncoveanu, ancadramente de ferestre cu baghete şi ancadramente cu vreji cu motive vegetale, în stil postbrâncovenesc. În pronaos şi pridvor se păstrează pietre de mormânt.

Biserica a fost construită în 1699 de Constantin Brâncoveanu pe locul bisericii lui Matei Basarab şi a fost pictată la interior în 1702. Afectată de cutremurul din 1838 a fost refăcută în 1842. Cutremurul din 1940 a dărâmat o parte din turlă şi a crăpat altarul. Ulterior a fost restaurată în 1958. Între 2014 2019 biserica alături de toate celelalte monumente care compun ansamblul monastic de la Brâncoveni a intrat într-un amplu proces de restaurare.

Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli” sau bolniţa a fost construită în 1700, după cum aflăm din pisania cioplită în piatră inclusă în ancadramnetul portalului din pridvor. Este de plan triconc, fiind alcătuită din altar, naos şi pronaos, având turla peste pronaos.

Turnul clopotniţei este integrat intrării principale în incintă şi se încadrează unei secţiuni hexagonale. Segmentele inferior şi median sunt compuse din piatră, respectiv cărămidă, iar cel superior din lemn. Parterul turnului datează din vremea lui Matei Basarab iar partea superioară din vremea lui Constatin Brâncoveanu. În timpul celui din urmă turnul capătă un aspect octogonal, decorat cu arcaturi încrucişate. La primul etaj al turnului s-a amenajat o încăpere boltită care comunica direct cu stăreţia. Ultimul nivel era reprezentat de camera clopotelor, accesibilă printr-o scară în spirală, aşezată într-un mic turn adiacent. Zidurile acestei încăperi au fost distruse de cutremurul din 1837.

Primele case egumeneşti datează de la finele secolului al XVI-lea. Chiliile de pe latura de sud au fost construite în timpul lui Constantin Brâncoveanu. Încadrate unui plan rectangular, sunt compuse din subsol, două niveluri locuibile şi pod. Etajul 1 conţine un pridvor susţinut prin bârne din lemn.

În incinta ansamblului Mănăstirii Brâncoveni, în timpul lui Constantin Brâncoveanu s-au construit un rând de cladiri anexe cu diferite funcţiuni.

Zidul de incintă, de formă patrulateră, datează din timpul lui Matei Basarab, fiind prevăzut iniţial cu drum de strajă şi metereze. Modificări sunt aduse în timpul lui Constantin Brâcoveanu când stăreţia este alipită zidului de incintă. Zidul de incintă cu clădirile anexe alipite formează un patrulater de 60 x 50 m ce înconjoară biserica. Se mai păstrează pe latura de vest şi pe jumătatea vestică a laturei de nord. În colţul de vest prezenta şi un turn circular.