Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   140716.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   SJ-I-s-A-04859
Nume   Situl arheologic de epocă romană de la Brusturi - La Ruine (Certiae)
Județ   Sălaj
Unitate administrativă   Creaca
Localitate   Brusturi
Punct   La ruine
Reper   Castrul se află pe malul drept a văii Agrijului, pe prima terasa a văii, între localităţile Romita si Brusturi, în imediata apropiere a fostelor grajduri CAP Brusturi.
Reper hidrografic - nume   Agrijului
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   depresiune
Utilizare teren   agricultură; păşune; locuire
Categorie   locuire
Tip   aşezare
Descriere   Fortul de la Brusturi apartine sectorului de nord-vest al frontierei. Situată în lunca de pe malul stâng al râului Agrij, se află foarte aproape de forturile auxiliare de la Porolissum – circa 5 km şi Românaşi – circa 7 km. Această situaţie se datorează Pasului Poarta Meseşului, cel mai accesibil traseu din bazinul superior Tisei în Transilvania. Locaţia fortului de la Brusturi a fost cel mai probabil dictată de logistică, deoarece culoarul de la Valea Agrijului până la Porolissum, de-a lungul afluenţilor minori ai râului, era printre cei mai accesibili.
Observații   Dată fiind amplasarea lui, avea rolul de a proteja liniile de apărare de la Porolissum.
Numele antic al aşezării şi al fortului de la Brusturi se presupune a fi Certiae, menţionat pe o copie medievală a unei hărţi rutiere romane, Tabula Peutingeriana (Segm. VIII, 3) ca Cersia. De asemenea, apare pe copia din secolul al XIV-lea a Cosmografiei Ravennei, un secol al VIII-lea. AD Listă de nume de locuri ca Certie (Geogr. Ravenn. 4, 5).
Descoperitor   Karol Torma
Data descoperirii   1864
Suprafața sitului   46,55 ha
Stare de conservare   bună / 10.02.2023
Riscuri antropice   Agricultură intensivă: 2 / 30.09.2019
Regim de proprietate   mixt
Data ultimei modificări a fişei   04.02.2024
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
armă / topor Preistorie        
Castru auxiliar  Epoca romană (secolele al II-lea-al III-lea p. Chr.) romană începutul secolului al II-lea - al treilea sfert al secolului al III-lea p. Chr. 

În ultima sa fază, castrul măsura 225 x 187 m şi era înconjurat de două şanţuri. Avea mai multe trupe în garnizoană. În anii 1970, o inundaţie a scos la iveală ruinele băilor fortului (28 x 21 m), situate la aproximativ 100 m de colţul nordic. Clădirea a fost excavată şi au fost notate două faze de construcţie. O monedă de la Maximianus (286-305 d.Hr.) dovedeşte că a existat o oarecare locuire după abandonarea Daciei.
În anii 1990, mai multe secţiuni arheologice au vizat apărările fortului (zid şi şanţuri), inclusiv porţile din faţă (Porta Pretoria) şi din stânga (Porta Principalis Sinistra), stabilindu-se două faze pentru incintă: mai întâi, lemn şi pământ, ulterior reconstruită în piatră. În faza iniţială, partea din spate a fortului poate să fi fost mai mică. Se pare că ambele porţi au fost blocate cândva în secolul al II-lea. În a doua jumătate a secolului al III-lea, zidul fortului a fost reparat cu monumente de arhitectură şi funerare. Investigaţiile neinvazive recente au scos la iveală amenajarea fortului, motivând demararea săpăturilor arheologice actuale. Acestea au fost concentrate pe pilonul tetra indicat prin măsurători geofizice din faţa clădirii sediului, o structură monumentală cu patru portaluri, care marca centrul fortului, la intersecţia celor două drumuri principale ale sale. Cu toate acestea, cea mai mare parte a fortului rămâne neexcavată. Ruinele descoperite în urma investigaţiilor recente au fost acoperite cu material de protecţie şi rambleate, pentru a asigura conservarea lor.

SJ-I-s-A-04859 
vicus  Epoca romană (secolele al II-lea-al III-lea p. Chr.) romană  

Deşi nu s-au efectuat săpături arheologice în zona aşezării civile (vicus) în afară de băi, cercetătorii cred că aceasta se extinde între băi şi fort, dar şi spre sud până la fort, pe baza stratului gros de locuire care poate fi observat. în declinul râului Agrij trecând pe lângă amplasament.

 
Locuire  Epoca medievală-timpurie (secolele al IX-lea-al X-lea)    

Au fost descoperite materiale arheologice.

 
Locuire  Epoca medievală (secolele al XI-lea-al XIII-lea)    

Au fost descoperite materiale arheologice.

 
Terme  Epoca romană (secolele al II-lea-al III-lea p. Chr.) romană      
 
Cercetare
 
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 2021

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei MARCU Felix
CUPCEA George
Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău DEAC Dan
2. cercetare sistematică 2020

* CIOBANU Ciprian
* POSTOȘ Răzvan
* TOTH David Ștefan
* PITICARU Ioana Alina
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca CUPCEA George
MARCU Felix
PETIȘ Ioniță
MURZEA Denisa
TIVDAR Marisa
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău DEAC Dan
COCIS Horațiu
3. cercetare sistematică 2020

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei MARCU Felix
CUPCEA George
Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău DEAC Dan
4. cercetare sistematică 2019

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei MARCU Felix
CUPCEA George
Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău DEAC Dan
5. cercetare sistematică 2018

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca CUPCEA George
MARCU Felix
PETIȘ Ioniță
MÁTYÁ Bajusz
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău DEAC Dan
COCIȘ Horațiu
Geowissenschaften Universität Bayreuth, Germania ZIMMERMANN Markus
6. cercetare sistematică 2018

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei MARCU Felix
CUPCEA George
Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău DEAC Dan
7. cercetare sistematică 2006-2007

Cercetări în castru pentru evidențierea dimensiunilor

     
8. cercetare sistematică 1996-1997

Universitatea Babeş-Bolyai BAJUSZ István
Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău MATEI Alexandru V.
9. cercetare sistematică 1970-1974

A fost cercetată baia romană

* SIMOC Ștefan
Muzeul Judeţean de Istorie și Artă Zalău LUCĂCEL Vasile
MATEI Alexandru V.
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca CHIRILĂ Eugen

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 2005, poz. 51 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Luca, Sabin Adrian; Gudea, Nicolae, Repertoriul arheologic al județului Sălaj, Bibliotheca Brukenthal, Sibiu, 2010, 32; 96 [Publicaţie]
4. Matei, Alexandr, V.; Bajusz, István, Castrul roman de la Romita - Certiae / Das Römergrenzkastell von Romita - Certiae, Zalău, 1997, 17-20 [Publicaţie]
5. Nejur, Doina, Studiu de fundamentare privind evoluţia istorico-urbanistică a localităţilor comunei Creaca, 2013, 31 [PUG]
6. Cupcea, George, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 171-172, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6217&d=Brusturi-Creaca-Salaj-La-ruine-2018 [Publicaţie]
7. Cupcea, George, Brusturi, com. Creaca, județul Săla (tetrapylon - principia). Punct: Castrul roman auxiliar (la Ruine), Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2020, București, 2021, 50-53, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6468&d=Brusturi-Creaca-Salaj-Castrul-roman-auxiliar-2020 [Publicaţie]
8. Lista Monumentelor Istorice 2015, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis/15.II.2016, Institutul Național al Patrimoiului, București, 2016, 2250, https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-SJ.pdf [Publicaţie]
9. Torma, K., Adalékok északnyugati Dácia föld- és helyiratához, Pesta, 1864, 14-15 [Publicaţie]
10. Gooss, C., Chronik der archäologischen Funde Siebenbürgens, Hermannstadt, 1876, 103 [Publicaţie]
11. Torma, K., A limes dacicus felső része, Budapest, 1880, 115, 119, 127 [Publicaţie]
12. Gudea, Nicolae, Der dakische Limes. Materialien zu seiner Geschichte, Jahrbuch des Römisch-germanischen Zentralmuseums, 44, Mainz, 1997, 45 [Publicaţie]
13. Franzen, P.; Matei, A.; Marcu, F., The Roman Fort at Romita (Dacia). Results of the Geophysical Survey, Acta Musei Napocensis, 41-42, I, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 2007, 161-177, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=104320-the-roman-fort-at-romita-dacia-results-of-the-geophysical-survey--acta-musei-napocensis-muzeul-national-de-istorie-a-transilvaniei--41-42-i-2004-2005 [Publicaţie]
14. Marcu, Felix, The Internal Planning of Roman Forts of Dacia, Cluj- Napoca, 2009, 101-114 [Publicaţie]
15. Cociș, Horațiu, Surface and low altitude surveys on the military vici from Sălaj County (Dacia Porolissensis), Analele Banatului, XXVI, Mega, Cluj-Napoca, 2018, 35–52, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=101147-surface-and-low-altitude-surveys-on-the-military-vici-from-salaj-county-dacia-porolissensis--analele-banatului--xxvi-2018 [Publicaţie]
16. Cupcea, George; Marcu, F.; Petiș, I.; Matyas, B.; Deac, D; Cociș, H., Zimmermann, M., Castrul auxiliar de la Brusturi/ Romita, Jud. Sălaj - Reluarea cercetărilor, Limes, 4, 2018, 16-20 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll