Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
179132.57 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
B-II-m-B-18118 |
|
Nume
|
|
Biserica catolică cu hramul Sf. Maria a Darurilor - Bărăţia de la Bucureşti |
|
Județ
|
|
Bucureşti |
|
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Bucureşti |
|
Localitate
|
|
Bucureşti |
|
Adresa
|
|
Str. Bărăţiei 27, sector 3 |
|
Reper
|
|
Biserica este localizată între Piaţa Universităţii şi Piaţa Unirii, în imediata apropiere a Bisericii Sf. Gheorghe cel Nou. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Dâmboviţa |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
râu |
|
Categorie
|
|
structură de cult |
|
Tip
|
|
edificiu religios |
|
Descriere
|
|
Prima atestare documentară a unei biserici de rit catolic în acest loc a fost în prima jumatate a secolul al XVII-lea, fiind o ctitorire a călugărilor franciscani. Franciscanul Silverio Pilotti da Penna afirma în corespondenţa cu Congregaţia de Propagandă Fide, faptul că a fost construită "o biserică de lemn cu şase odăi bune", de către călugării misionari Santo Felice şi Angelo de Sonnino. Angelo de Sonnino a afirmat însă într-un raport din 1640 referitor la catolicismul din Ţara Românească, faptul că domnitorul le-a dat o biserică "cu multe camere de locuit". Un document din 9 iulie 1629, scrisoarea călugărului Petru Paolo Bruni da Perugia relata faptul că nu exista o mănăstire în Ţara Românească, iar domnitorul Alexandru Ilias a ordonat construcţia unei biserici şi mănastiri. Biserica a fost înlocuită în 1637 de un lăcaş nou, din piatră, de către negustorul veneţian Bartolomeo Locadello, acesta chiar afirmând în lucrarea "Descriere pe scurt a Ţării Româneşti" din 1641 faptul că "aici am clădit eu o biserică pentru folosul catolicilor noştri, în care slujesc preoţii noştri". Biserica a fost arsă de tătari în 1659, iar o descriere a acesteia din 1663 o menţionează drept mică şi îngustă, construită din cărămidă, cu boltă şi altar fără icoane, datorită faptului că aceasta căzuse pradă jefuirilor tătarilor, având acoperişul ars. Conform pisaniei, biserica a fost refacută în 1666, de către "fraţii din provincia Bulgaria", fiind ajutati şi de călugării din Chiprovăţ. În 1670 biserica era în ruină din nou, fiind refacută mai apoi de către părintele Antonius Stephani din Chiprovăţ, sprijinit de episcopul de Sofia şi de domnitorul Ţării Româneşti, Grigore Ghica. Lucrările însă au durat mulţi ani, în 1688 nefiind încă refacută complet. În 1761 a fost ridicată o turlă de lemn. În urma incendiului din 1804, biserica a ars din temelii, iar lucrările au fost finalizate în 1813. Incendiul din 23 aprilie 1847 a distrus tot ansamblul Bărăţiei, fiind reconstruit între 1847-1850. În 1932, au avut loc lucrări de restaurare a bisericii, când a fost modificată forma acesteia, în stilul existent acum. Alte lucrări de restaurare au avut loc în 1969, iar din cauza cutremurului din 1977, alte lucrări au fost realizate între 1981-1982. |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
28.09.2022
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
Biserică
|
Epoca medievală târzie
(sec. XVII-XVIII)
|
|
|
|
|
|
Turn clopotniţă
|
Epoca modernă
(Sec. XIX)
|
|
|
Turnul Bărăţiei este de plan pătrat şi are o înălţime de peste 30 de m. Corpul de clădire adosat în sud-estul turnului a fost construit în acelaşi timp, la jumătatea secolului al XIX-lea. Acest corp, care datează de la jumătatea secolului al XIX-lea, reprezintă doar o aripă din fostele clădiri ale mănăstirii franciscane. Corpurile din partea vestică au fost demolate în 1935 în timpul construirii Bulevardului I.C. Brătianu.
|
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 472, poz. 388 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Țânțăreanu, Alexandra, Ansamblul Romano - Catolic "Bărăţia" din Bucureşti, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, XXIII, 1-2, Institutul Naţional al Patrimoniului, Bucureşti, 2012 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
|
3.
Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Basilica, București, 2017, 261-263 [Publicaţie]
|
|
4.
Ignat, Theodor et alii, Studiu Arheologic. PUZ Sector 3 al Municipiului București, 2018 [PUG]
|
| |
|
