Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
179132.187 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
B-II-m-A-19241 |
|
Nume
|
|
Biserica cu hramul Sfântul Gheorghe Vechi din Bucureşti |
|
Județ
|
|
Bucureşti |
|
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Bucureşti |
|
Localitate
|
|
Bucureşti |
|
Adresa
|
|
Aleea Sfântul Gheorghe Vechi |
|
Reper
|
|
Biserica se află în centrul istoric al Bucureştiului, la nord-est de Piaţa Unirii, la vest de Bulevardul Ion C. Brătianu, în apropierea intersecţiei acestuia cu Calea Moşilor. |
|
Categorie
|
|
structură de cult; descoperire funerară; locuire |
|
Tip
|
|
edificiu religios; necropolă; aşezare |
|
Descriere
|
|
Biserica Sf. Gheorghe Vechi, una din cele mai vechi din oraş, având o istorie de aproape 500 de ani, a apărut în acest loc într-o primă formă la 1575, fiind ctitorită de vornicul Mitrea. Pentru trei decenii, aici a fost Mitropolia Ţării Româneşti, până la construcţia edificiului de pe Dealul Mitropoliei. Edificiul actual reprezintă o refacere de secol XIX, după ce biserica a ars în incediul din 1847. Cercetări arheologice au evidenţiat existenţa unei necropole şi a fundaţiilor edificiului din sec. XVI. |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
20.04.2023
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
Biserică
|
Epoca medievală
(1575)
|
|
|
Săpăturile arheologice au dezvelit aici o parte din vechile temelii ale unei construcţii aparţinând bisericii anterioare, datată prin izvoare scrise în a doua jumătate a secolului XVI, datare confirmată şi de observaţiile făcute cu prilejul săpăturilor, prin faptul că mormintele înconjurătoare conţineau monede şi podoabe corespunzătoare acelei epoci. Această biserică a fost refăcută în 1724, iar după incendiul din 1847, rămânând doar două ziduri, a fost reconstruită.
|
|
|
Clădire
|
Epoca medievală
(Sec. XVII)
|
|
|
În partea de sud-est a bisericii Sf. Gheorghe Vechi s-au descoperit temeliile altei construcţii din sec XVII. Se apreciază că în această clădire ar fi funcţionat şcoala de grămătici , scriitori în cancelarii, traducători de acte slavoneşti în romîneşte , şcoală a cărei existenţă este indirect atestată chiar din a doua jumătate a veacului XVI.
|
|
|
Necropolă
|
Epoca medievală
(Sec. XVI)
|
|
|
Inventarul mormintelor descoperite este data în secolul XVI, odată cu existenţa primului edificiu religios construit aici.
|
|
|
Aşezare
|
Epoca medievală
(Sec. XV-XVI)
|
|
|
S-au descoperit gropi de bordeie şi de provizii, acestea din urmă de formă cilindrică sau în formă de pâlnie, precum şi vetre de foc.
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
sondaj
|
1959
|
|
Muzeul de Istorie a Oraşului Bucureşti
|
CANTACUZINO
|
Gheoghe
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 561, poz. 1538 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Fasciculă cuprinzând toate actele legate de "Biserica Sf. Gheorghe Vechi din Bucureşti", 1921-1922, https://arhivacomisiuniimonumentelor.ro/0574-biserica-sf-gheorghe-vechi-bucuresti-calea-mosilor-nr-36/ [Document de arhivă] (sursa fişei de sit)
|
|
3.
Ionnescu-Gion, G. I., Istoria Bucurescilor, Bucuresti, 1899, 189 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
|
4.
Florescu, George D., Din vechiul București, Biserici, curţi boiereşti şi hanuri după două planuri inedite de la sfârşitul veacului al XVIII-lea, 99 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
|
5.
Rosetti, Dinu V., Curtea Veche, Bucureştii de Odinioară în lumina cercetărilor arheologice, Editura Științifică, 1959, 156-157, https://biblioteca-digitala.ro/?pub=3662-bucurestii-de-odinioara-sfatul-popular-al-capitalei-muzeul-de-istorie-al-orasului-bucuresti [Publicaţie]
|
|
6.
Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Basilica, 2017, 453-455 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|
