Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   179132.236
Nume   Biserica Sf. Dumitru - Colentina
Județ   Bucureşti
Unitate administrativă   Municipiul Bucureşti
Localitate   Bucureşti
Adresa   Şoseaua Colentina 13
Punct alte denumiri   Colentina
Reper   Biserica Sf. Dumitru - Colentina se află pe latura vestică a Şoselei Colentina, la N-V de Piaţa Obor.
Utilizare teren   locuire
Categorie   structură de cult; descoperire funerară
Tip   edificiu religios; necropolă
Descriere   În acest loc a fost construită în 1839 o biserică, posibil suprapunând un edificu mai vechi. În zonă ar fi funţionat şi piaţă, ca parte a moşiei Ghica. Edificiul găzduieşte mormintele ctitorilor şi este posibul ca în perimetrul bisericii a funcţionat o necropolă mai extinsă.
Suprafața sitului   4504 mp
Stare de conservare   bună / 17.02.2023
Riscuri naturale   Cutremur: 5 / 17.02.2023
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 17.02.2023
Regim de proprietate   publică şi privată
Data ultimei modificări a fişei   09.06.2026
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului Cod LMI
Biserică  Epoca modernă (1839)    

Biserica de secol XIX a fost construită de preotul Dumitrache Popescu, soţia sa, Stana, pitarul Dumitrache Popescu şi Alexandru Popescu, pe terenul donat de prinţul Grigore Ghica şi soţia sa, Maria Ghica. Este posibil ca biserica să fi fost construită pe locul unui edificiu mai vechi. Există şi ipoteza că terenul a fost utilizat anterior ca piaţă, iar noua epitropie se afla sub autoritatea familiei Ghica, pentru a o ajuta să se întreţină. Preotul Dumitrache, soţia sa şi o parte dintre membrii familiei au fost înmormântaţi în interiorul bisericii, într-un loc marcat cu inscripţie. Biserica a fost reparată în 1868, zugrăvită în 1897, când i s-a refăcut tâmpla. În anii următori este adăugat un turn clopotniţă, demolat în perioada sistematizării arterei Colentina şi înlocuit cu o nouă construcţie. Edificiul actual, în stil neoromânesc, a fost construit între anii 1924-1934. Pisania originală a fost păstrată şi include hramul edificiului de cult, numele ctitorului şi anul ctitoririi, 1839. Pe locul altarului vechii biserici de sec. XIX, în partea de răsărit a curţii, se află acum o troiţă.

 
Necropolă  Epoca modernă (Sec. XIX)    

Pe planul realizat de Pappazoglu în anul 1871 şi pe planul oraşului Bucureşti din 1895-1899, biserica este marcată cu o parcelă considerabilă şi cimitir. În galeria pronaosului sunt mormintele ctitorilor.

 

Bibliografie
1. Ignat, Theodor; Vintilă, Camelia; Streinu, Alina; Gavrilă, Elena; Moței, Raluca; Manea, Ioana; Cleșiu, Sorin, Studiu arheologic - Planul Urbanistic General al Municipiului București, Muzeul Municipiului București, 2023 [PUG] (sursa fişei de sit)
2. Stoica, L.; Ionescu-Ghinea, N., Enciclopedia lăcașurilor de cult din București I, Universalia, 2005, 115-116 [Publicaţie]
 
 
Scroll