Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
179132.237 |
|
Nume
|
|
Biserica Sf. Ioan - Moşi |
|
Județ
|
|
Bucureşti |
|
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Bucureşti |
|
Localitate
|
|
Bucureşti |
|
Adresa
|
|
Calea Moşilor nr. 257 |
|
Punct
|
|
Moşi |
|
Reper
|
|
Biserica se află în zona Bucur Obor, la sud-vest de Piaţa Bucur Obor, mascată de blocurile din aliniamentul vestic al Căii Moşilor. |
|
Categorie
|
|
structură de cult; descoperire funerară |
|
Tip
|
|
edificiu religios; necropolă |
|
Descriere
|
|
Situl cuprinde un edificiu de cult funcţional, cu o probabilă necropolă perimetrală. Biserica îşi trage numele de la vechiul Târg al Moşilor, aflându-se pe strada cu acelaşi nume. |
|
Suprafața sitului
|
|
828 mp |
|
Stare de conservare
|
|
bună / 17.03.2023 |
|
Riscuri naturale
|
|
Cutremur: 5 / 17.03.2023 |
|
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 3 / 17.03.2023 |
|
Regim de proprietate
|
|
publică şi privată |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
10.06.2026
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Biserică
|
Epoca modernă
(1807/1808)
|
|
14 octombrie 1808
|
Prima biserică a fost construită în anul 1807/1808, ctitorită de Ion Grădinaru şi Ion Jimblaru (brutarul), împreună cu alţi membrii ai comunităţii, pe locul unei biserici din lemn, mai vechi. Edificiul este refăcut în întregime între 1868-1970, cu perioade de intervenţii în 1898, 1923 şi 1942. Ultima intervenţia a urmat cutremurului din 1942, atunci fiind adăugat pridvorul închis şi s-au realizat două centuri din beton armat în jurul edificiului. Pictura interioară a fost realizată de Gh. Tattarescu. Lăcaşul de cult apare menţionat de Camil Petrescu în cartea sa, Nicolae Bălcescu, ca fiind locul unde s-au tras clopotele pentru începutul revoluţiei de la 1848.
|
|
|
Şcoală
|
Epoca modernă
(sec. XIX)
|
|
|
În curtea bisericii a funcţionat o şcoală a jumătatea secolului XIX, cel mia probabil în construcţiile care apar în planurile secolului XIX, cum este planul Pappasoglu din 1871.
|
|
|
Necropolă
|
Epoca modernă
(sec. XVIII - XIX)
|
|
|
Dată fiind vechimea edificiului, se presupune şi existenţa unei necropole perimetrale. Nu s-au realizat cercetări arheologice.
|
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Basilica, Bucureşti, 2017, 459 [Publicaţie]
|
|
2.
Stoica, L.; Ionescu-Ghinea, N., Enciclopedia lăcașurilor de cult din București I, Universalia, 2005, 278-279 [Publicaţie]
|
|
3.
Ignat, Theodor; Vintilă, Camelia; Streinu, Alina; Gavrilă, Elena; Moței, Raluca; Manea, Ioana; Cleșiu, Sorin, Studiu arheologic - Planul Urbanistic General al Municipiului București, Muzeul Municipiului București, 2023, 697 [PUG] (sursa fişei de sit)
|
| |
|
|
|
