Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
179132.244 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
B-II-m-B-19262 |
|
Nume
|
|
Hanul Solacolu din Bucureşti |
|
Județ
|
|
Bucureşti |
|
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Bucureşti |
|
Localitate
|
|
Bucureşti |
|
Adresa
|
|
Calea Moşilor 134-134A |
|
Reper
|
|
Hanul Solacolu se află pe Calea Moşilor, pe aliniamentul sudic al segmentului dintre străzile Paleologu şi Pictor Ştefan Luchian. |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare |
|
Descriere
|
|
Situl cuprinde clădirea în ruină a fostului Han Solacolu, construit la mijlocul secolului al XIX. |
|
Suprafața sitului
|
|
1555 mp |
|
Stare de conservare
|
|
grav afectat / 02.04.2023 |
|
Riscuri naturale
|
|
Cutremur: 5 / 02.04.2023; Incendii: 4 / 02.04.2023 |
|
Riscuri antropice
|
|
Demolare: 3 / 02.04.2023 |
|
Regim de proprietate
|
|
publică |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
16.10.2026
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Han
|
Epoca modernă
(1859)
|
|
|
În 1859, Alecu Solacolu (Solacoglu) a cumpărat o parcelă vecină cu a lui pe strada Moşilor, în mahalaua Mântuleasa, şi a cerut eliberarea autorizaţiei de construcţie pentru „o bina în două etaje şi cu toate comodităţiile ei, pivniţă boltită, dependinţi cu beciuri, plimbători şi un puţ […] precum asemenea şi a ridica încă un etaj asupra prăvăliilor în fiinţă tot faţa Stradei Moşilor”. Din proiect aflăm că edificiul avea în afara pivniţelor folosite pentru depozitarea mărfurilor, prăvălii şi ateliere la parter şi camere de locuit la etaj. În incinta hanului funcţiona fabrica de paste făinoase a lui Anghel Solacolu, motiv pentru care edificiul apare şi pe planul realizat de D. Pappazoglu în anul 1871 sub denumirea de „Fabrica de paste”. Clădirea realizată în formă de dublu U apare reprezentată mai detaliat pe planurile cadastrale ale Bucureştiului din anii 1895 şi 1911. La începutul anului 1924 clădirea a fost grav afectată de un incendiu. În 1950 imobilul a fost naţionalizat iar în aprilie 2003 a fost retrocedat moştenitorilor familiei Solacolu. Clădirea se află în prezent într-o stare avansată de degradare şi a fost expropriată de Primăria Capitalei pentru a putea fi restaurată.
|
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Ignat, Theodor; Vintilă, Camelia; Streinu, Alina; Gavrilă, Elena; Moței, Raluca; Manea, Ioana; Cleșiu, Sorin, Studiu arheologic - Planul Urbanistic General al Municipiului București, Muzeul Municipiului București, 2023 [PUG] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Tutunea-Costin, Daniela, Hanul Solacolu (Bucureşti), casa de la răscruce de lumi; analiza complexă şi premizele restaurării, Revista Monumentelor Istorice, LXIX, 1-2, 2000, 140-147 [Publicaţie]
|
|
3.
Giurescu, C., Istoria Bucureștilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, Editura pentru Literatură, București, 1966, 290 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|