Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   179132.234
Nume   Situl arheologic Biserica Calvină din Bucureşti
Județ   Bucureşti
Unitate administrativă   Municipiul Bucureşti
Localitate   Bucureşti
Reper   Biserica se afla la intersecţia străzilor Ştirbei Vodă cu Ion Câmpineanu, pe locul unde astăzi este pe spaţiu verde la nord-vest de Sala Palatului.
Utilizare teren   locuire
Categorie   locuire; structură de cult; descoperire funerară
Tip   aşezare; edificiu religios; necropolă
Descriere   Prima comunitate reformată din Bucureşti a fost creată la 1815 de pastorul Sükei Imre, care cumpără de la Iordache Filipescu cu suma de 2650 de piaştri o casă şi terenul aferent din mahalaua Fântâna Boului, peste drum de biserica Lutherană. Abia în 1821 începe construcţia concomitentă a bisericii de lemn şi a şcolii, reconstruită din zid în anii 1863-1866.
Observații   A fost unul dintre lăcaşurile de cult demolate în anii 1959-1960 în timpul sistematizării zonei Sălii Palatului.
Suprafața sitului   3072 mp
Stare de conservare   grav afectat / 10.03.2023
Regim de proprietate   public
Data ultimei modificări a fişei   03.04.2026
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului Cod LMI
Biserică  Epoca modernă (Sec. XIX)    

Călătorul străin Francois Recordon menţiona în 1821 că „… protestanţii care urmează confesiunea elveţiană (calvină) şi-au celebrat cultul în biserica luteranilor până la sfârşitul anului 1820, când şi-au clădit una cu bani proveniţi din subscripţii…”. Planul realizat de Borroczyn în 1846 figurează lăcaşul de cult şi cele câteva construcţii din curte. În 1856 în proximitatea lăcaşului de cult a fost ridicată o şcoală nouă, iar între 1863-1866, la iniţiativa pastorului Koós Ferenc, a fost construită după planurile arhitectului Karoly Enderle noua biserică din zid.

 
Necropolă  Epoca modernă (Sec. XIX)    

Până în 1853 când comunitatea reformată cumpără un teren de 15 pogoane pentru înfiinţarea unui cimitir pe Calea Giuleşti, înmormântările se făceau în apropierea bisericii.

 

Bibliografie
1. Ignat, Theodor; Vintilă, Camelia; Streinu, Alina; Gavrilă, Elena; Moței, Raluca; Manea, Ioana; Cleșiu, Sorin, Studiu arheologic - Planul Urbanistic General al Municipiului București, Muzeul Municipiului București, 2023 [PUG] (sursa fişei de sit)
 
 
Scroll