Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
179132.210 |
Nume
|
|
Situl arheologic din Bucureşti - Palatul Cercului Militar Naţional |
Județ
|
|
Bucureşti |
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Bucureşti |
Localitate
|
|
Bucureşti |
Punct
|
|
Palatul Cercului Militar Naţional |
Reper
|
|
Situl se afla în centrul Bucureştiului, în zona în care se află azi Palatul Cercului Militar Naţional, în spaţiul cuprins între Calea Victoriei, bd. Regina Elisabeta şi str. Constantin Mille. |
Categorie
|
|
locuire; structură de cult |
Tip
|
|
aşezare; edificiu religios |
Descriere
|
|
Situl cuprinde vestigii arheologice descoperite întâmplător sau cu ocazia cercetărilor preventive din zona Palatului Cercului Militar. Palatului Cercului Militar a fost construit la finalul secolului XIX pe locul unde se afla mănăstirea Sărindar, demolată în 1896. |
Observații
|
|
În zonă a fost descoperit întâmplător la începutul secolului XX şi un bolovan de râu cioplit în forma unei figuri masculine, similar cu piese atribuite culturii neolitice Lepenski Vir. |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
25.10.2023
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Aşezare
|
Epoca post-romană
(Sec. IV p.Chr.)
|
|
|
În timpul unor lucrări de canalizare în 1953, pe actualul bulevard Elisabeta, la sud de clădirea Cercului Militar, au fost descoperite fragmente ceramice din secolele IV.
|
|
Aşezare
|
Epoca migraţiilor
(Sec. VI p.Chr.)
|
|
|
În timpul unor lucrări de canalizare în 1953, pe actualul bulevard Elisabeta, la sud de clădirea Cercului Militar, au fost descoperite fragmente ceramice din secolele VI.
|
|
Biserică
|
Epoca medievală târzie
(Sec. XVII)
|
|
|
Nu se cunoaşte exact când a fost construit primul lăcaş de cult pe acest loc, dar dintr-un document din anul 1625 aflăm că biserica exista în perioada domniei lui Mihai Viteazul. Sub numele de “Sărindar” apare menţionată în diferite înscrisuri încă din anul 1615. La mijlocul sec. XVII a fost refăcută, dar identitatea exactă a ctitorului nu este clară. Într-un document din 1702 se afirmă că mănăstirea a fost ridicată de Radu, fost mare logofăt din Cocorăşti. Pisania din 1651-1652 preciza că a fost zidită de Matei Basarab, iar o însemnare dintr-o condică a mănăstirii de la 1730-1731 specifica că a fost “făcută din temelia ei dă răposatul Matei Voievod, şi cu Radu (Cocorescu) biv vel logofăt”. Mănăstirea a fost cel mai probabil reparată în timpul lui Constantin Brâncoveanu, când a fost zidită clopotniţa. În jurul mănăstirii se aflau mai multe chilii pentru folosinţa călugărilor şi a pelerinilor. În partea sudică se afla şi o biserică paraclis. Biserica avea formă de cruce greacă, cu cinci turle. Avariată de cutremurul din 1802 edificiul a fost refăcut în anul 1806 de mai mulţi ctitori printre care se remarcau familiile Cocorăscu, Filipescu şi Ghica. În a doua jum. a sec. XIX clădirile din jurul lăcaşului de cult erau ruinate şi au fost dărâmate. Biserica a fost demolată între anii 1894-1896.
Fundaţii din cărămidă şi mortar, având o grosime de până la 2,10 m, atribuite bisericii Sărindar, au fost descoperite în cercetări preventive din 1992 în faţa Cercului Militar. |
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
cercetare preventivă
|
1992
|
|
*
|
ȘTEFĂNESCU
|
Aristide
|
Muzeul Municipiului București
|
*
|
*
|
2.
|
cercetare supraveghere
|
1953
|
|
|
|
|
|
Bibliografie
|
1.
Ștefănescu, Aristide, Cercetări privind Biserica Mănăstirii Sărindar din Bucureşti, Revista Muzeelor, 3, 1997, 26-30, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=108481-cercetari-privind-biserica-manastirii-sarindar-din-bucuresti--revista-muzeelor--3-1997 [Publicaţie]
|
2.
Vintilă, Camelia Mirela; Moței, Raluca, 2023 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
|
3.
Rosetti, Dinu V., Cercetări întâmplătoare, Bucureşti. Rezultatele săpăturilor arheologice si ale cercetărilor istorice din anul 1953, 1954, 248, https://biblioteca-digitala.ro/?pub=3940-bucuresti-rezultatele-sapaturilor-arheologice-si-ale-cercetarilor-istorice-din-anul-1953 [Publicaţie]
|
4.
Boroneanț, Vasile; Swift, Jeff, Bolovan de râu din descoperire întâmplătoare, Bucureşti - Materiale de Istorie şi Muzeografie, XXI, 2007, 7-10, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=17528-bolovan-de-rau-din-descoperire-intimplatoare--bucuresti-materiale-de-istorie-si-muzeografie-bucuresti-mim--xxi-2007 [Publicaţie]
|
|
|
|
|