Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
179132.128 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic Fortul 1 - Chitila de la Bucureşti |
|
Județ
|
|
Bucureşti |
|
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Bucureşti |
|
Localitate
|
|
Bucureşti |
|
Reper
|
|
Fortul se găseşte la nord-est de str. Rudeni, la nord-vest de Şos. de Centură Bucureşti, la sud-vest de liniile de cale ferată Bucureşti Ploieşti, la sud-est de Str. Vasile Alecsandri şi Cimitirul Ortodox Chitila II. |
|
Utilizare teren
|
|
locuire |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
sistem defensiv |
|
Descriere
|
|
Fortul 1 Chitila face parte din sectorul I (de N-E) al liniei de apărare, format din forturile 1-9 şi bateriile laterale, la est de Dâmboviţa. |
|
Suprafața sitului
|
|
141554 mp |
|
Stare de conservare
|
|
medie / 03.04.2023 |
|
Regim de proprietate
|
|
public, privat |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
24.12.2025
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
Fort
|
Epoca modernă
(1888)
|
|
|
Fortul 1 Chitila a fost ridicat între anii 1888 şi 1897, fiind primul fort construit în centura de fortificaţii din jurul Bucureştiului. Acesta face parte din Tipul 1, anume avea şanţ şi contraescarpă zidită, la fel ca Fortul 3 de la Otopeni. Are structură pentagonală, cu reduit central şi depozite, spaţii de cazare şi alte camere de jur împrejurul reduitului. În 1897 se termină de montat reţeaua de electricitate, fiind astfel primul fort de acest fel, situaţie ce s-a prelungit până în anul 1903, când generalul E. Arion propunea într-un raport electrificarea celorlalte forturi. Între capetele flancurilor, lungimea contraescarpei era de 463 metri, lungimea frontului anterior era de 310 m, iar cea a feţelor de 110 m. Şanţul ce înconjoară frontul anterior are o lăţime de 20 m şi o adâncime de 6 metri. Escarpa era ”pereată” cu piatră pe înălţimi cuprinse între 2,5 şi 7 metri, iar contraescarpa era din cărămidă. Lungimea parapetului reduitului era de 363 de metri. La momentul constituirii lui, fortul fusese dotat cu 3 cupole duble cu tunuri de 150 mm Montluçon şi St. Chamond, 2 cupole simple cu obusier de 210 mm Montlucon, 5 turele cu eclipsă tip Gruson şi 13 tunuri de flancare Gruson şi Hotchkiss, calibru 57 mm.
Lucrările de îmbunătăţire, camuflare şi întreţinere a forturilor au fost continuate până în 1916 când au fost abandonate. |
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
evaluare de teren
|
2019
|
|
Muzeul Municipiului București
|
IGNAT
|
Theodor
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Ignat, Theodor, Studiu arheologic aferent PUZ coordonator Sector 1 al Municipiului București, 2019 [PUG] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Scafeș, I. Cornel, Scafeș, I. Ioan, Cetatea Bucureşti. Scurt istoric. 1866-1916, Bucureşti - Materiale de Istorie şi Muzeografie, XXII, 2008, 56-82, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=2483-cartea-bucuresti-scurt-istoric-1866-1916--bucuresti-materiale-de-istorie-si-muzeografie--xxii-2008 [Publicaţie]
|
|
3.
Ignat, Theodor; Vintilă, Camelia; Streinu, Alina; Gavrilă, Elena; Moței, Raluca; Manea, Ioana; Cleșiu, Sorin, Studiu arheologic - Planul Urbanistic General al Municipiului București, Muzeul Municipiului București, 2023 [PUG]
|
| |
|
|
|