Spitalului de la Dudeşti ia fiinţă printr-un Hrisovul emis la 1 iulie 1796 (7304) de către domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Constantin Moruzi. Documentul redactat bilingv pe un pergament se află în Colecţiile Muzeului Municipiului Bucureşti. Construit din cărămidă, spitalul beneficia de două „sălăşluiri pentru bolnavi”, un spital „de obşte pentru prostime”, cu 15 odăi, curte şi un puţ, şi un spital „deosebit rânduit pentru oameni de mai bună stare”, la care se adaugă un lazaret cu „40 odăi, din care 20 sunt spre partea apei Dâmboviţei … şi alte 20 odăi spre partea dăspre Dudeşti”. De asemenea, domnul rânduieşte a se construi lângă lazaretul dinspre Dudeşti şi „12 căşcioare, pentru cei ce vor fi bolnavi cu bănuială de ciumă”. Se adaugă patru odăi pentru folosinţa epistaţilor, o altă odaie mare, precum şi magazii pentru păstrarea „zaharelei şi altele”.

Mormintele se găsesc la circa 0,5 m adâncime.