Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
160350.22 |
|
Nume
|
|
Aşezarea şi necropola de la Cârjelari - Vatră sat General Dragalina (Drb. 61) |
|
Județ
|
|
Tulcea |
|
Unitate administrativă
|
|
Dorobanţu |
|
Localitate
|
|
Cârjelari |
|
Punct
|
|
Vatră sat General Dragalina |
|
Punct alte denumiri
|
|
Omurlar, Umurlari sau Homurlari, |
|
Reper
|
|
Situl se află pe un platou, la aproximativ 1,8 km nord-vest de localitatea Cârjelari. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Homurlar |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
|
Forma de relief
|
|
deal |
|
Utilizare teren
|
|
agricultură; păşune; viticultură |
|
Categorie
|
|
locuire; descoperire funerară |
|
Tip
|
|
aşezare; necropolă |
|
Observații
|
|
Situl se întinde pe două localităţi, respectiv: Cârjelari. Cod RAN 160350.22 şi General Praporgescu, Cod RAN 160145.01. |
|
Data descoperirii
|
|
2018 |
|
Stare de conservare
|
|
grav afectat / 23.04.2020 |
|
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 5 / 23.04.2020; Agricultură intensivă: 4 / 23.04.2020 |
|
Regim de proprietate
|
|
privat |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
29.01.2026
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Aşezare
|
Epoca medievală
|
|
1543
|
Satul Omurlari, cunoscut şi sub denumirea de Umurlari sau Homurlari, este menţionat în documentele turceşti începând cu secolul al XVI. Astfel, prima atestare documentară o găsim în registrul turcesc (defter) din 1543. Alte menţiuni le regăsim în defterul din 1573, apoi registrul din anii 1645 şi 1676 şi harta statistică rusă realizată în timpul războiului 1828-1829. La începutul secolului XX, Dicţionar Geografic, Statistic şi Istoric al judeţului Tulcea, p. 248 (Grigore Dănescu), consemnează o populaţie compusă din turci, reprezentată de 28 de familii sau 112 de suflete. Satul având o întindere de 18 ha. În lucrarea lui M. D. Ionescu, satul apare ca fondat în 1832. Se mai pastrează trei pietre (baska lak), care sunt mărturia că în această zonă a existat un cimitir turcesc.
|
|
|
necropolă
|
Epoca medievală
|
|
|
În cimitirul identificat, se mai pastrează cruci (morminte creştine) şi lespezi din piatră (mormintele musulmane). Cimitirul este traversat de un drum de exploatare, care împarte în doua complexul cimiterial. În stanga drumului sunt crucile aparţinând cimitirului creştin, iar în partea dreaptă, pietrele care semalează mormintele musulmane.
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
evaluare de teren
|
2018
|
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
|
STĂNICĂ
|
Aurel - Daniel
|
|
MICU
|
Cristian Leonard
|
|
MOCANU
|
Marian
|
|
MIHAIL
|
Florian
|
|
PANAIT
|
Valentin
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Stănică, Aurel - Daniel, 2018 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Dănescu, Gr., Dicţionarul geografic, statistic, economic şi istoric al judeţului Tulcea, București, 1897, http://bjconstanta.ro/wp-content/uploads/carti/Dic%C8%9Bionarul%20Geografic%20Statistic%20Economic%20%C8%99i%20Istoric%20al%20Jude%C8%9Bului%20Constan%C8%9Ba.pdf [Publicaţie]
|
| |
|
|
|