Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
12796.18 |
|
Nume
|
|
Valul de pământ de la Chesinţ - Valul roman III |
|
Județ
|
|
Arad |
|
Unitate administrativă
|
|
Zăbrani |
|
Localitate
|
|
Chesinţ |
|
Punct
|
|
Valul roman III |
|
Punct alte denumiri
|
|
Iarc, Valea Ţiganilor |
|
Reper
|
|
Obiectivul arheologic se află la 900 m E de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 3,26 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 2,9 km S de intersecţia DJ 691 Alioş – Neudorf cu DJ 682 Zăbrani – Neudorf şi la 170 m E de versantul drept al Pârâului Valea Ţiganilor. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Valea Ţiganilor |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
|
Utilizare teren
|
|
agricultură |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
sistem defensiv |
|
Descriere
|
|
Obiectivul arheologic este amplasat în versantul drept al Pârâului Valea Ţiganilor, urmărind aproximativ curba de nivel de 175 de m, la jumătatea distanţei dintre talvegul pârâului respectiv şi fruntea promontoriului creat de confluenţa Pârâului Valea Cufundoasa cu Pârâul Valea Ţiganilor. |
|
Observații
|
|
Structura este parte a unui ansamblu reprezentând cea mai estică fortificaţie liniară care traversează întreg Banatul de la nord la sud, fiind identificată sub denumirea generică de „Valul roman III”. Această structură poate fi surprinsă pe teritoriul României între localităţile Jamu Mare (jud. Timiş) şi Neudorf (jud. Arad) însumând 108,6 km.
Valul III este cercetat invaziv din câte cunoaştem până astăzi, în zona Remetea Mare, printr-o săpătură preventivă a cărei rezultate ştiinţifice au fost publicate de către Dorel Micle şi colaboratorii în anul 2016 şi, mai recent, în zona Moşniţa-Bucovăţ, rezultate rămase inedite. |
|
Descoperitor
|
|
Liviu Măruia, Bogdan Seculici, Lavinia Bolcu, Cristian Floca, Ioan Vedrilă, Andreea Gogoşanu |
|
Data descoperirii
|
|
2009 |
|
Stare de conservare
|
|
medie / 20.01.2016 |
|
Riscuri antropice
|
|
Agricultură intensivă: 3 / 20.01.2016 |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
01.04.2024
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
Fortificaţie liniară
|
Postromană
(secolele II-V p. Chr.)
|
|
|
Lipsa unor investigaţii arheologice punctuale şi precise împietează, deocamdată, asupra unei datări mai precise.
Investigaţiile arheologice sistematice de teren nu au evidenţiat în acest areal nici un fel de artefacte arheologice. Valul „roman” se păstrează pe o lungime de 540 m, având o înălţime actuală de cca. 1,5 m, o lăţime pe muchie de cca. 3 m şi o lăţime la bază de cca. 10 m. Şanţul, amplasat spre E, are o adâncime păstrată de peste 1m. |
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
periegheză
|
2009
|
|
Universitatea de Vest din Timişoara
|
MĂRUIA
|
Liviu
|
|
SECULICI
|
Bogdan
|
|
BOLCU
|
Lavinia
|
|
VEDRILĂ
|
Ioan
|
|
FLOCA
|
Cristian
|
|
GOGOȘANU
|
Andreea
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Măruia, Liviu; Seculici, Bogdan; Bolcu, Lavinia; Vedrilă, Ioan; Gogoșanu, Andreea; Floca, Cristian [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Pădureanu, E.D., Contribuţii la repertoriul arheologic de pe Valea Mureşului Inferior şi a Crişului Alb, Crisia, 15, 1985, 32 [Publicaţie]
|
|
3.
Floca, Cristian, Studiu de fundamentare privind identificarea și delimitarea zonelor cu patrimoniu arheologic, precum și a zonelor de protecție din cadrul perimetrelor încadrate planului urbanistic general al comunei Chevereșu Mare, județul Timiș, 2023 [Studiu istoric]
|
| |
|
|
|
