Aşezarea nu funcţionează până la cucerirea romană, ceea ce permite să se conchidă că Napoca dacică a fost mai degrabă o regiune decât o aşezare propriu-zisă.

Napoca romană corespunde în linii mari centrului istoric al oraşului Cluj. A fost fondată pe drumul imperial ce ducea la Porolissum, după un model matematic riguros, aşa cum atesta stâlpul militar de la Aiton (CIL III 1627) care atestă că în anul 108 p. Chr. a fost terminată porţiunea de drum pietruit care ducea de la Potaissa la Napoca. În perioada lui Traian, Napoca era un centru strategic, mai restrâns ca dimensiune decât aşezarea din vremea lui Hadrian, aşa cum atestă cele trei faze cu clădiri din lemn şi chirpici, de pe stradă Victor Deleu, care au durat până la mijlocul sec. II, comparativ cu singura o singură fază de lemn descoperită în Piaţa Unirii. Clădirile de piatră apar la Magazinul Central abia la sfârşitul secolului II, poate chiar la începutul secolului III.
Municipiul hadrianic a fost fondat în 118, o dată cu provincia Dacia Porolissensis şi avea forma uni pătrat cu latura de 500 m. Zidul de incintă de pe latura nordică a fost identificat în Parcul Caragiale, cel vestic în subsolul Facultăţii de Construcţii, iar cel sudic în curtea Teatrului de Păpuşi şi pe str. Napoca 9. Limita estică este bănuită a exista undeva în zona pe str. Tomis, la est de Catredala Greco-Catolică "Schimbarea la Faţă".
Oraşul lui Hadrian avea o reţea stradală octogonală, drumurile sale octogonale urmând marile sale artere de circulaţie din epoca anterioară. Decumanus maximus, drumul principal est-vest, corespunde în linii mari traseului bul 21 Decembrie, care este şi azi principala cale de acces de-a lungul Văii Someşului. Card maximus, drumul nord-sud, ducea spre podul de peste Someş. Se pare că el nu corespunde actualului bul Ferdinand, fiind deci amplasat probabil lângă clădirile dezvelite în str. V. Deleu, imediat la est de acestea.Primul cardio dinspre vestr a fost identificat în Piaţa Muzeului şi era placat cu dale gigantice de calcar, iar primul decumanus dinspre nord a fost găsit sub Galeriile Ferdinand.
Forul oraşulu iNapoca era amplasat în zona centrală de azi (Piaţa Unirii), imediat la sud de decumanus maximus.
Locuinţele private au fost construite la început din lemn şi chirpic, fiind înlocuite treptat cu case piatră şi cărămidă.
La Napoca se găsea şi sediul guvernatorului Daciei Porolissensis, amplasat probabil în vecinătatea sitului de la Magazinul Central. Guvernatorul de rang ecvestru a fost de la crearea provinciei sub Hadrian şi până la reorganizarea administrativă a lui Marcus Aurelius nu numai procurator financiar al împăratului, ci şi praeses, comandant militar al trupelor provinciei, exercitus Daciae Porolissensis, armată alcătuită numai din trupe auxiliare.
Oraşul Napoca este ridicat la rangul de coloniae cu ocazia reorganizării din 170 devenind Colonia Aurelia Napocensis.
Oraşul decade după criza din 260-270, iar în interiorul zidurilor nu s-au găsit nici un fel de urme de la sfârşitul sec. III şi IV. Cu toate acestea cimitirul de sud şi est (în zona bul C. Brâncuşi) a continuat să fie folosit în sec. IV-V de către localnici, inclusiv după pătrunderea creştinismului.

Aşezarea romană nu pare să fie precedată de una dacică, după cum o demonstrează săpăturile recente. Se pare totuşi că fortificaţia austriacă de pe Cetăţuie ar fi distrus la începutul sec. XVIII urmele unei cetăţi dacice.

Zid alcătuit din blocuri de piatră de râu, cu o lăţime de 2 m şi întărit cu bârne de lemn.