În anul 1987, în zona La Curele, situată pe malul pârâului Coșuștița, a fost efectuat un sondaj arheologic de salvare într-un sit aparținând epocii romane. Stațiunea a fost identificată pe terenul arabil datorită prezenței unei concentrații semnificative de materiale de construcție – cărămizi, țigle și coloane fragmentare – care au fost scoase la suprafață de brazda plugului. Din cauza gradului avansat de degradare a sitului, nu a fost posibilă o analiză detaliată a structurii sale. Totuși, puținele fragmente ceramice recuperate permit încadrarea cronologică a stațiunii în secolele II-III p. Chr. Se presupune că acest sit ar fi fost o „mansio”, având roluri multiple, precum supravegherea drumului, depozitarea proviziilor militare, organizarea unui punct de schimb poștal sau funcționarea ca han. La aproximativ 100 m nord de această „mansio”, în urma arăturii recente, a fost identificat traseul drumului roman pe o lungime de 300 m, conturat printr-un strat de pietriș fin cu o lățime de aproximativ 5 cm. Acest drum, precum și alte descoperiri din zonă, fuseseră semnalate anterior de Al. Bărcăcilă (Bărcăcilă, 1915, p. 173). Traseul drumului continuă peste coama dealului Colibași, îndreptându-se spre o așezare romană menționată anterior.