Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   92934.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   IL-I-s-A-14039
Nume   Situl arheologic de la Crăsanii de Jos - Piscul Crăsani (Sit 1)
Județ   Ialomiţa
Unitate administrativă   Balaciu
Localitate   Crăsanii De Jos
Punct   Piscul Crăsani
Reper   Situl este amplasat începând de la cca 3,6 km sud de DN2A şi 550 m nord de DJ201, de la 770 m est de biserica satului Crăsanii de Jos, cca 200 m sud – sud-vest de cea a satului Copuzu, la 900 m sud – sud-vest de Mănăstirea Balaciu şi 400 m sud-est de podul peste Ialomiţa.
Reper hidrografic - nume   Ialomiţa
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   câmpia Bărăganului
Utilizare teren   agricultură; drum
Categorie   locuire
Tip   aşezare militară
Descriere   Situl getic de la Piscul Crăsani a fost cercetat exhaustiv. Din păcate, cu excepţia unor valoroase studii, descoperirile de aici au rămas, în marea lor majoritate, încă inedite. În continuare, vom menţiona pe scurt principalele descoperiri.
În zona fortificată, pe promontoriul estic a fost cercetată o zonă sacră, în cadrul căreia au fost descoperite numeroase obiecte de cult, printre care menţionăm rhytonul de la Piscul Crăsani, vase de cult, precum şi vatra cu simbol solar. Pe întreaga suprafaţă a aşezării fortificate au fost cercetate numeroase bordeie şi locuinţe de suprafaţă, al căror inventar este în curs de publicare.
În cadrul descoperirilor, menţionăm sistemul complex de fortificaţie compus din patru şanţuri. Odată cu extinderea aşezării spre sud, sistemul de fortificaţie a suferit modificări, precum renunţarea la cel de al treilea şanţ şi, ulterior, la cel de al patrulea.
Menţionăm, totodată, descoperirea în campania 2015, a unei necropole medievale timpurii, necropolă cercetată în campaniile 2015-2017.
Aşezarea de pe platou, deşi cercetată doar parţial, a oferit semnificative descoperiri. Au fost cercetate aici o serie de complexe atribuite culturii Boian, precum şi câteva complexe datate în secolele IV-III BC. Desigur, marea majoritate a descoperirilor aparţin comunităţilor getice ce au locuit în perioada secolelor II-I BC. Au fost cercetate numeroase bordeie, locuinţe de suprafaţă şi complexe adâncite.
În campania 2023, tot pe platou, a fost identificată o locuire atribuită comunităţilor Dridu.
Stratigrafie: În aşezarea fortificată au fost identificate şase niveluri de locuire, după cum urmează:
• Primul nivel de locuire este atribuit locuirii neolitice, locuire care s-a concentrat în zona de est a sitului.
Acest nivel este puternic deranjat de locuirile posterioare.
• Cel de al doilea nivel aparţine aşezării getice deschise, ce o precedă pe cea fortificată. Locuirea este datată în prima jumătate a secolului al II-lea a. Chr.
• Cel de al treilea nivel este marcat de începerea amenajării aşezării fortificate şi a fost precedat de o
serie de nivelări ale terenului. Nivelul este datat, cu aproximaţie, în cea de a doua jumătate a secolului al II-lea a. Chr.

xiv

• Al patrulea nivel este atribuit, de asemenea, locuirii getice şi este datat către sfârşitul secolului al II- lea a. Chr.
• Al cincilea nivel de locuire este datat în prima jumătate a secolului I a. Chr. şi este corelat cu
distrugerea/abandonul aşezării fortificate de la Piscul Crăsani. Acest moment este marcat de incendierea tuturor locuinţelor de suprafaţă.
• Ultimul nivel este marcat de prezenţa necropolei medievale timpurii atribuită culturii Dridu, aceasta
fiind localizată în nord-vestul aşezării fortificate.
Pentru aşezarea deschisă de pe platou au fost identificate doar patru niveluri de locuire:
• Primul nivel de locuire este atribuit locuirii neolitice, locuire care s-a concentrat în zona de est a sitului.
• Cel de al doilea nivel aparţine aşezării getice şi se opreşte în dreptul celui de al treilea şanţ de apărare, considerat iniţial neolitic.
• Cel de al treilea nivel este atribuit, de asemenea, locuirii getice şi este marcat de umplerea celui de al
treilea şanţ şi extinderea aşezării către sud.
• Al patrulea nivel de locuire este atribuit comunităţilor Dridu, puţinele complexe cercetate şi materialele arheologice atribuite acestor comunităţi fiind regăsite, cu precădere, în zona de sud-est a sitului
Observații   Primele săpături arheologice au fost întreprinse încă din 1870, de către D. Butculescu (la solicitarea lui C. Bolliac), în 1923,au fost continuate sub conducerea lui Ioan Andrieşescu, alături de Radu Vulpe şi Vladimir Dumitrescu. În 1960 săpăturile au fost reluate de Niţă Angelescu, iar între 1969-1987, cercetarea a fost coordonată de Niculae Conovici. Din 2010 cercetările au fost reluate cu un colectiv format din specialişti de la Muzeul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Dunării de Jos, Muzeul Brăilei „Carol I” şi Institutul de arheologie „Vasile Pârvan”.
Descoperitor   Dimitrie Butculescu
Data descoperirii   1870
Suprafața sitului   30,6 ha
Stare de conservare   medie / 22.12.2008
Regim de proprietate   privat
Data ultimei modificări a fişei   23.09.2024
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare fortificată  Neolitic mijlociu Boian / Giuleşti  

Săpăturile desfăşurate în mai multe campanii au identificat două niveluri de locuire neolitice, primul aparţinând culturii Bolintineanu, iar cel de-al doilea o coabitare între comunităţile Bolintineanu şi Boian-Giuleşti. Aşezarea neolitică este primul sit din Muntenia cu un sistem de fortificaţie sub forma unui şanţ cu o posibilă palisadă.
Nivelul de cultură neolitic era de culoare cenuşie-deschisă, cu o structură compactă şi o grosime ce varia de la 20-30cm, în carourile -1 şi -2, subţiindu-se până la 15cm, în caroul 3, şi până la doar câţiva cm, în caroul 4.
Stratul avea urme antropice pe toată întinderea sa. Cel mai frecvent au fost observate fragmente ceramice de dimensiuni medii, urmate de rare fragmente de oase de mamifere şi câteva unelte din silex.
Au fost înregistrate, de asemenea, şi două compexe arheologice: C 37 – locuinţă adâncită, şi C 38 – groapă.
Încadrarea culturală a nivelului neolitic din secţiunea IX/2014 de la Piscul Crăsani se bazează pe analiza fragmentelor ceramice (compoziţie, forme, decor etc.). Acestea, fie că proveneau din stratul de cultură, fie din complexele arheologice, aparţineau culturii Boian, faza Giuleşti. În umplutura acesteia au fost descoperite numeroase fragmente ceramice cu decor specific culturii Boian-Giuleşti. Dintre formele de vase descoperite aici remarcăm castronul, paharul, capacul şi vasele bitronconice. Motivele decorative constă din excizii, pliseuri şi, în cazul câteorva fragmente provenite din acelaşi vas, din motive geometrice realizate prin excizie şi imprimare. Unele fragmente au fost arse reducător, altere oxidant.

 
Aşezare fortificată  La Tène (sec. IV-I a. Chr.) getică  

În campaniile din 1983-1987, săpăturile s-au concentrat pe mamelonul estic al "piscului", unde a fost cercetată integral zona sacră a aşezării getice fortificate, cuprinzând 3 nivele succesive. Aici se află un "temenos" de formă rectangulară, cu orientarea SSE-NNV, având în mijloc un altar de lut decorat (eschara); de jur împrejur se aflau clădiri cu pereţii ridicaţi pe talpă de lemn, cu mai multe încăperi şi numeroase gropi de provizii şi de cult. Sub aceste construcţii au fost identificate 2 gropi getice din sec.IV-III a.Chr. şi o locuinţă neolitică. De asemenea, a fost cercetat sistemul defensiv al aşezării, format dintr-un val de pământ (azi dispărut) şi 2 şanţuri de apărare de formă rectangulară.
Au fost descoperite aşezări cu vatră şi gropi menajere. În campaniilw de cercetare arheologică sistematică din 2013 şi 2014 au fost cercetate patru vetre exterioare, o alveolare, un bordei şi patru gropi menajere.
Din nivelele dacice s-au recuperat numeroase fragmente de vase getice sau elenistice, ultimele aproape numai de amfore. Formele de vase getice sunt tipice olăriei geto-dacice din sec. II-I a.Chr.; dintre acestea vom menţiona doar un fragment de bol cu décor în relif decorat cu motive vegetale. Cele mai numeroase fragmente de amfore sunt cu toartele din două vergele, de tipul Pseudocos, altele fiind din Rhodos ori din centre greu de identificat datortită fragmentării.

IL-I-m-A-14039.01 
Aşezare  Neolitic (mil. V a. Chr.) Bolintineanu  

Aşezarea a fost construită pe un bot de terasă superioară, înaltă a Ialomiţei, întinzîndu-se 100 - 150 m spre interiorul ei. Remarcăm că purtătorii culturii Bolintineanu au ales terasa înaltă a Ialomiţei şi nu pe cea joasă aşa cum am avut prilejul să constatăm în cadrul celorlalte aşezări Bolintineanu din Câmpia Română.
Aşezarea neolitică este prima din Muntenia unde a fost pusă în evidenţă coabitarea dintre comunităţile Bolintineanu tîrzii şi primele comunităţi Giuleşti.

IL-I-m-A-14039.02 
Şanţ de apărare  Neolitic Bolintineanu  

Aşezarea neolitică de la Piscul Crăsani este pînă în prezent singura aşezare Bolintineanu în care a fost depistat un şanţ, probabil de apărare, care înconjoară circular staţiunea protejînd-o dinspre sud şi vest. Şanţul a fost surprins în campaniile trecute în secţiunile II, III, IV si VII de pe Platou. În aceste secţiuni şanţul era aproximativ rectangular în secţiune, uneori cu pereţii în pantă, avînd adîncimea de circa 1,60 m de la nivelul solului viu şi lăţimea la bază de 3,75 - 4,00 m. În umplutura lui au apărut puţine fragmente neolitice, iar în S.II P1., deasupra umpluturii neolitice, lentile de lut galben.El avea un traseu semicircular, în sectorul nord - estic al Platoului, la o distanţă maximă de 32 m de rîpa şanţului de apărare getic, apropiindu-se progresiv de acesta (de fapt de o viroagă naturală iniţială) pe măsură ce înainta spre vest-nord vest. Capătul vestic al şanţului neolitic nu a fost încă interceptat. Dincolo de şanţul de apărare, spre sud, complexele de locuire neolitice lipsesc cu totul, iar fragmentele ceramice sunt mult mai rare, arătînd că locuirea nu s-a extins în acea zonă.

 
aşezare  Epoca medievală timpurie (sec. IX-XI) Dridu      
Necropolă  Epoca medievală timpurie (sec. IX-XI) Dridu  

Menţionăm, totodată, descoperirea în campania 2015, a unei necropole medievale timpurii, necropolă cercetată în campaniile 2015-2017.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. evaluare de teren 2023-2024

Muzeul Județean Ialomița BEM Cătălin
CERNĂU Ioan-Valentin
CERNĂU Cătălina-Raluca
2. cercetare sistematică 2022

Muzeul Judeţean Ialomiţa VLAD Florin
CERNĂU Ioan
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi TOPÂRCEANU Anişoara
3. cercetare sistematică 2021

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti SÎRBU Valeriu
Muzeul Judeţean Ialomiţa - Slobozia VLAD Florin
CERNĂU Ioan
4. cercetare sistematică 2020

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti SÎRBU Valeriu
Muzeul Judeţean Ialomiţa VLAD Florin
CERNĂU Ioan
CERNEA Cătălina
5. cercetare sistematică 2019

Muzeul Județean Ialomița MATEI Gheorghe
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti SÎRBU Valeriu
VLAD Florin
CERNĂU Ioan
CERNEA Cătălina
6. cercetare sistematică 2018

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti SÎRBU Valeriu
Muzeul Judeţean Ialomiţa VLAD Florin
CERNĂU Ioan-Valentin
CERNEA Cătălina-Raluca
Consultant NEAGU Marian
7. sistematică 2017

* SÂRBU Valeriu
* VLAD Iorin
* NEAGU Marian
* CERNĂU Ioan
* CERNEA Cătălina
* MUNTEAN Simona
Muzeul Județean Ialomița * *
Muzeul Brăilei * *
Muzeul Dunării de Jos Călărași * *
8. cercetare sistematică 2016

* NEAGU Marian
* SÂRBU Valeriu
* VLAD Florin
* CERNĂU Ioan
* CERNEA Cătălin
* MUNTEANU Simona
MDJ Călăraşi * *
M Brăila * *
M.J. Ialomița * *
9. cercetare sistematică 2015

M Brăila SÎRBU Valeriu
MDJ Călăraşi NEAGU Marian
MJ Ialomiţa VLAD Florin
CERNĂU Ioan
CERNEA Cătălina
10. cercetare sistematică 2014

MDJ Călăraşi NEAGU Marian
M Brăila SÎRBU Valeriu
IAIA Cluj ȘTEFAN Călin Dan
ȘTEFAN Maria Magdalena
MJ Ialomiţa CERNĂU Ioan
CERNEA Cătălina
VLAD Florin
11. cercetare sistematică 2012

* NEAGU Marian
* VLAD Florin
* SÂRBU Valeriu
* ȘTEFAN Dan
* ȘTEFAN Cristian
* CONSTANTIN Monica
* CERNĂU Vlad
* CERNEA Cătălina
(MDJ Călăraşi * *
M. Brăila * *
IAB * *
SC Digital Domain SRL Bucureşti * *
MJ Ialomița * *
12. cercetare sistematică 2011

* NEAGU Marian
* SÂRBU Valeriu
* VLAD Florin
* CERNĂU Ioan
* ȘTEFAN Dan
* ȘTEFAN Cristian
* CONSTANTIN Monica
MDJ Călăraşi * *
M Brăila * *
MJ Ialomiţa * *
SC Digital Domain SRL Bucureşt * *

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, 1405, 31 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Conovici, Nicolae et all, Crăsanii de Jos | Comuna: Balaciu | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Piscul Crăsani | Anul: 1983 - 1992, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1993, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=743 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Ghidul monumentelor istorice din judeţul Ialomiţa, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2007, 31 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Neagu, Marian, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4711&d=Crasanii-de-Jos-Balaciu-Ialomita-Piscul-Crasani-2011 [Publicaţie]
6. Neagu, Marian, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 60-62, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5350&d=Crasanii-de-Jos-Balaciu-Ialomita-Piscul-Crasani-2014 [Publicaţie]
7. Neagu, Marian, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniului, 2016, 31-32, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5482&d=Crasanii-de-Jos-Balaciu-Ialomita-Piscul-Crasani-2015 [Publicaţie]
8. Andrieşescu, I., Piscul Crăsani, ARMSI, III, Cultura Naţională, Bucureşti, 1924 [Publicaţie]
9. Conovici, N., Şantierul arheologic Piscul Crăsani - 1978, Raport preliminar, Materiale, Oradea, 1979, 143-145 [Publicaţie]
10. Conovici, N.; Neagu, M., Şantierul arheologic Piscul Crăsani, Materiale, București, 1983, 193-200 [Publicaţie]
11. Conovici, N., Câteva figurine antropomorfe geto-dacice descoperite la Piscul Crăsani (com. Balaciu, jud. Ialomiţa), SCIVA, 25, 2, 1974, 295-301 [Publicaţie]
12. Conovici, N., Cupele cu decor în relief de la Crăsani şi Copuzu, SCIVA, 29, 2, 1978, 165-183 [Publicaţie]
13. Conovici, N., Piese ceramice de interes deosebit descoperite la Piscu Crăsani, SCIVA, 32, 4, 1981, 571-579 [Publicaţie]
14. Conovici, N., Un rhyton ceramic descoperit la Piscul Crăsani, Thraco-Dacica, VIII, 1987, 92-99 [Publicaţie]
15. Conovici, N., Obiecte pentru cult şi magie descoperite la Piscul Crăsani, Pontica, XXVII, 1994, 61-83 [Publicaţie]
16. Sîrbu, Valeriu; Cernău, I; Cernea, C.; Neagu, M.; Ștefan, D.; Ștefan, M-M.; Stanc, S., Cercetările arheologice de la Crăsanii de Jos - Piscul Crăsani (com. Balaciu, jud. Ialomiţa). Campania 2013. Epoca geto-dacică, Istros, XX, 2014, 207-257 [Publicaţie]
17. 13. Crăsanii de Jos, com. Balaciu, jud. Ialomiţa Punct: Piscul Crăsani, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2017, Institutul Național al Patrimoniului, Bucureşti, 2018, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5921&d=Crasanii-de-Jos-Balaciu-Ialomita-Piscul-Crasani-2017 [Publicaţie]
18. Sîrbu, Valeriu, Crăsanii De Jos | Comuna: Balaciu | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Piscul Crăsani | Anul: 2018, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 152-154, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6201&d=Crasanii-De-Jos-Balaciu-Ialomita-Piscul-Crasani-2018 [Publicaţie]
19. Matei, Gheorghe et all, Crăsanii de Jos | Comuna: Balaciu | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Piscul Crăsani | Anul: 2019, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2019, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Județean Buzău, 2020, 113-116, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6319&d=Crasanii-de-Jos-Balaciu-Ialomita-Piscul-Crasani-2019 [Publicaţie]
20. Neagu, Marian; Vlad, Florin, Punct: Piscu Crăsani, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2012, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2013, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4933&d=Crasanii-de-Jos-Balaciu-Ialomita-Piscu-Crasani-2012 [Publicaţie]
21. Neagu, Marian, Vlad, Florin et all, Crăsanii de Jos | Comuna: Balaciu | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Piscul Crăsani | Anul: 2016, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2016, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2017, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5718&d=Crasanii-de-Jos-Balaciu-Ialomita-Piscul-Crasani-2016 [Publicaţie]
22. Sîrbu, Valeriu, 13. Crăsanii de Jos, com. Balaciu, jud. Ialomiţa. Punct: Piscul Crăsani, Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2020, București, 2021, 79-82, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6474&d=Crasanii-de-Jos-Balaciu-Ialomita-Piscul-Crasani-2020 [Publicaţie]
23. Direcția Județeană de Cultură Ialomița, 2021 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
24. Sîrbu, Valeriu, 21. Crăsanii de Jos, com. Balaciu, jud. Ialomiţa Punct: Piscul Crăsani, Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2021, 2022 [Publicaţie]
25. Bem, Cătălin; Cernău, Ioan-Valentin; Cernău, Cătălina-Raluca, 2024 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
26. Bem, Cătălin; Vlad, Florin; Cernău, Ioan; Coman, Radu; Cernău, Cătălina; Munteanu, Simona, Raport de evaluare arheologică neintruzivă (studiu arheologic) "delimitarea și cartarea siturilor arheologice" de pe teritoriul UAT Balaciu (jud. Ialomița) [reactualizare PUG UAT Balaciu], 2024 [Studiu istoric PUG]
27. Vlad, Florin, 25. Crăsanii De Jos | Comuna: Balaciu | Judeţ: Ialomița | Punct: Piscul Crăsani | Anul: 2022, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2022, 2023 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll